VIDEO "S-a terminat plafonul" – Președintele CNAS explică de ce ai dreptul la analize decontate, dar le plătești din buzunar: Finanțarea ar trebui să fie net superioară, iar reducerea pachetului de bază este o temă sensibilă
”S-a terminat plafonul”. Propoziția pe care am auzit-o cei mai mulți dintre noi, atunci când am avut nevoie de analize sau investigații medicale decontate. Pe care, de multe ori, am sfârșit prin a le plăti din buzunar. „Aici mai e mult de lucrat și dacă am încerca să facem un calcul de finanțare pentru tot ce este inclus în pachet acum, am ieși cu un necesar net superior față de ce este alocat în acest moment. Pe de altă parte, reducerea pachetului este o temă sensibilă”, a explicat luni președintele CNAS, Adrian Gheorghe, la Interviurile HotNews LIVE.
Problema „ține și de bani, dar ține de mai multe dimensiuni”, spune Adrian Gheorghe.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate afirmă că „Nu există o formulă magică în momentul acesta – un singur lucru pe care îl facem cu adevărat catastrofal și pe care, dacă l-am rezolva, totul ar merge foarte bine. Cred că este nevoie aici și de o anumită prioritizare a serviciilor și investigațiilor incluse în pachet, și aici, aceasta este o decizie importantă de politică de sănătate. Ba chiar și o decizie de politică publică în afara politicii sanitare. În sensul că pachetul de bază în România este unul generos pe hârtie nu doar pentru investigații paraclinice, dar și pentru alte servicii. Ce lipsește este transpunerea uniformă a acestui pachet în servicii care să fie oferite consistent, la același standard, în toate părțile țării. Aici mai e mult de lucrat și dacă am încerca să facem un calcul de finanțare pentru tot ce este inclus în pachet acum am ieși cu un necesar net superior față de ce este alocat în acest moment. Pe de altă parte, reducerea pachetului este o temă sensibilă, care trebuie abordată cu un maxim de seriozitate, mai ales în ceea ce privește criteriile – adică hai să ne asumăm că facem ceva, oferim niște intervenții constant, la un nivel standard pentru toată lumea, indiferent de… Această analiză, după cunoașterea mea, nu a fost făcută, până în acest punct, dar sper ca în cadrul procesului de regândire a modelului de contract cadru, pe care l-am anunțat pentru a doua parte a anului, să avem ocazia să evaluăm și oportunitatea unui astfel de proces.”
„Alocările pentru investigații paraclinice nu sunt foarte mari, raportat la buget, dar ele au crescut an de an, cu câteva zeci de milioane în ultimii ani, să spunem, și au un ritm de creștere cel puțin egal – procentual ma refer, de la un an la altul – cu media alocărilor pentru alte titluri din buget. În niciun caz nu au fost neglijate. Asta legat de bani”, a explicat președintele CNAS.
„Pe de altă parte, instituția programării, a răspândirii costurilor în timp, este una aplicată în multe sisteme de sănătate, inclusiv în cel britanic, pe care îl cunosc mai bine. Dar faptul că există o așteptare nu este un element atât de grav, neapărat. Problema pe care o avem mai degrabă, în acest moment, este un anumit element de aleatoriu, de neprevăzut în această așteptare: cine și cât așteaptă?”, adaugă Adrian Gheorghe.
„Aici într-adevăr avem instrumente insuficiente pentru a face această distincție, mai ales că în pachetul de investigații paraclinice nu doar că el este larg și generos pe hârtie, dar acolo sunt amestecate și foarte multe tipuri de investigații, de la cele foarte simple, care se pot rezolva cu o analiză de sânge, până la investigații foarte complexe, precum un RMN. Ori nu este normal să fie așa. În același timp, avem o densitate destul de mare de furnizori de servicii paraclinice, astfel încât bugetul se împarte între destul de multe entități, ceea ce cumva poate pune în unele contexte pacientul pe drumuri. Practic, pacientul este pus în situația de a face aceste drumuri fizic, efectiv”, subliniază el.
Ce face Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca element de strategie aici: „Avem un proiect pe fonduri europene scris deja, Sigma smart, care va digitaliza practic o grămadă de formularistică, inclusiv programări online pentru consultații și investigații decontate din fond, astfel încât va exista un singur instrument centralizat care va putea aloca programările într-un mod unitar și principial și mult mai puțin aleator decât în prezent.”
Fișa de finanțare va fi depusă într-un timp „foarte scurt, proiectul va începe în acest an și are un orizont de implementare de 2-3 ani. La finalul acestui proces va exista o formulă, o soluție unică de alocare a acestor slot-uri într-un mod transparent și predictibil. Dar sigur că întrebarea este ce se întâmplă până atunci. Până atunci avem în vedere niște soluții analitice, însă ele durează până să fie implementate. Am încercat să facem ceva pentru acest contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 iulie, însă nu am reușit, au fost foarte multe aspecte care ne-au atras atenția. Sper ca în a doua parte a anului să venim cu niște soluții tehnice care să mai elibereze din presiune”, încheie președintele CNAS.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro