VIDEO Trenul Orient Express a revenit în România pentru prima oară în ultimii trei ani

​Luxosul tren Orient Express revine pentru prima oară după 2019, a intrat în țară pe la Curtici și va ieși marți pe la Giurgiu, în lungul său drum de peste 3.000 km, de la Paris la Istanbul. Un bilet costa peste 17.500 de lire pentru o călătorie de șase zile cu opriri mai lungi la Budapesta, București și Sinaia.

Venice Simplon Orient Express, din nou în România

Trenul are 15 vagoane și este tractat de două locomotive în România.

Trenul a plecat pe 26 august de la Paris și a intrat în România pe 28 august, pe la Curtici, la ora 17.29. A staționat peste trei ore la Teiuș (23.10-2.55), cum face an de an, și a ajuns după ora 10 la Sinaia. Călătorii au vizitat castelul Peleș, iar trenul a plecat spre București la 13.45 din Sinaia, ajungând înainte de ora 16 în Capitală.

Trenul a străbătut zona de șantiere de pe coridorul IV, între Arad și Deva, parcurgând cei 150 km în trei ore.

Va reveni pe 3 septembrie în România, în drumul său de întoarcere Istanbul – Paris. Pe 3 septembrie va intra pe la Giurgiu, iar pe data de 4 septembrie va ieși prin vestul țării.

Voiajul este organizat de Belmond Limited, o companie ce deține hoteluri de lux și organizează și croaziere. Compania a fost preluată în 2015 pentru 3 miliarde dolari de LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton.

Dacă cineva ar vrea să meargă de la Paris la Istanbul cu trenuri obișnuite de pasageri, cel mai scurt parcurs ar fi 56 de ore, cu cinci schimbări de trenuri.

Istoria celui mai faimos tren

Totul a pornit de la ideea unui antreprenor belgian numit Georges Nagelmackers care în 1865 își imagina „un tren care să traverseze un continent pe o panglică de metal, pe mai mult de 1.500 de mile”. După negocieri complicate cu companiile feroviare din mai multe țări, Nagelmackers a creat societatea care va gestiona trenul: Compagnie Internationale des Wagons-Lits.

Era primul tren din Europa Continentală cu vagon restaurant, iar vagoanele de dormit erau inspirate din cele construite de inginerul și industriașul american Pulman.

Orient Express a pornit în prima sa călătorie în octombrie 1883. Tras de o locomotivă cu aburi, trenul a plecat de la Paris, a traversat Alpii, a trecut prin Budapesta și București și a ajuns la Constantinopol, dar și pe cale maritimă. Orient Express a purtat, de-a lungul timpului, tot felul de personaje, de la celebrități la indivizi considerați dubioși.

Unde a oprit trenul la prima sa călătorie: Nancy – Strasbourg – Munchen – Viena – Budapesta – Szeged – Jimbolia – Timișoara – Piatra Olt – Pitești – București – Giurgiu – Smârda. Distanța de la Smârda (portul din acea vreme al Giurgiului) până la Constantinopol era parcursă în mai multe etape – cu un bac cu aburi până la Rusciuk (Ruse), de aici până la Varna călătorii erau îmbarcați într-un tren local, iar la Varna urma o nouă transbordare, pe un pachebot al companiei austriece „Lloyd”, care ducea pasagerii la Constantinopol, timp de 18 ore.

Durata primei călătorii Paris – Constantinopol a fost de 83 de ore și 30 de minute. Garnitura primului tren Orient Express avea 75 de metri și era formată din cinci vagoane: două de dormit, unul restaurant și două de bagaje.

La prima cursă, trenul de mare lux a fost remorcat de la Pitești la București de locomotiva românească „Neajlov„, iar de la București la Giurgiu de „Vedea„. Pasagerii au fost invitați de regele Carol I la o serată organizată la Castelul Peleș din Sinaia, care tocmai fusese terminat.

Anii ’20 au fost perioada în care Orient Express s-a bucurat de maximum de popularitate. Pornind de la poveștile care înconjurau acest tren și pe călătorii lui, în acea perioadă, celebra autoare Agatha Christie a scris romanul de succes „Crima din Orient Express”, care, ulterior, a fost ecranizat.

Numele Simplon vine de la tunelul din Alpi care a fost timp de șapte decenii cel mai lung tunel feroviar din lume. Tunelul de 19 km a fost terminat în 1906 și leagă Brig (Elveția) de Domodossola (Italia). Tunelul a scurtat drumul dintre Paris și Veneția.

În anii 30 circulau trei trenuri sub numele Orient Express, unul pe traseul din 1889, altul prin tunelul Simplon și Arlberg Orient Express (via Zurich, Innsbruck – Budapesta, cu vagoane și către București și Atena.

În prima cursă, drumul de la Paris la Viena a durat 27 de ore, până la Budapesta încă opt ore, iar până la București, 19 ore. La 1900 timpii de mers s-au mai redus: Paris – Budapesta dura 23 de ore, Viena – Budapesta dura cinci ore și jumătate, iar Budapesta – București dura 18 ore.

În 1889 trenul a legat direct Parisul de Constantinopole, dar nu prin România, ci prin Serbia și Bulgaria. Drumul dura 67 de ore și era o adevărată revoluție. Trenul circula de două-trei ori pe săptămână.

Orient Express a circulat până în 1977 între Paris și Veneția și apoi vagoanele aiu fost vândute la licitație. În următorii ani antreprenorul milionar James B Sherwood a găsit și cumpărat 35 de vagoane care au fost restaurate pentru a readuce pe șine gloria anilor 20.

În 1980, în Mersul Trenurilor din România figura trenul „Orient Express cu vagoane directe București Nord – Paris Est, via Budapesta și Viena, 2.500 km, 37-39 de ore, dar nu era trenul luxos din prezent, ci un tren internațional de foarte lung parcurs. În plus, nu prea mulți români puteau obține pașapoarte pentru a ajunge cu trenul în Franța.

În 1982 a fost lansat trenul de super-lux Orient Express care circula între Paris și Veneția. Din 2000 a revenit în România, aflată pe ruta clasică Paris – Viena – Budapesta – Sinaia – Bucureşti – Varna – Istanbul.

România a oferit și Orient Express-ului câteva dintre minusurile sale și au fost câteva episoade neplăcute.

Cel mai grav incident s-a petrecut în septembrie 2012 când trenul a fost atacat cu pietre lângă Sighișoara și trei geamuri au fost sparte. Șeful de tren a sunat la 112 și a povestit incidentul, iar măsurătorile au fost făcute la Curtici, fiindcă până acolo trenul a oprit doar 5 minute, la Simeria.

În 2018 restricțiile de viteză, defecțiunile apărute la locomotivă, dar și lucrările care nu se mai termină, sau nu se fac deloc, au lungit mult parcursul acestui tren care a ajuns în București cu două ore jumătate mai târziu decât arăta graficul. Între Simeria și Brașov sunt 300 km, dar trenul a făcut aproape zece ore din cauza problemelor tehnice apărute și din cauza numeroaselor restricții de viteză de pe Coridorul IV.