VIDEO Unul din trei români cu suspiciune de cancer refuză să continue investigațiile medicale

​Din 156 de pacienți depistați cu suspiciuni oncologice la ediția 2022 a caravanei rurale „Nu am făcut destul”, 51 au refuzat continuarea investigațiilor medicale. Faptul că un pacient din trei nu este interesat de sănătatea sa, în condițiile în care a aflat că are un risc major și are asigurate gratuit investigațiile următoare, dar și transportul, arată nevoia de educație medicală și de programe de screening în România.

Caravana „Nu am făcut destul”, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), ajunsă la a noua ediție, s-a desfășurat în perioada septembrie-noiembrie în opt localități rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital (Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare – Argeș; Brănești – Dâmbovița; Teșila – Prahova; Hotarele, Izvoarele – Giurgiu și Periș – Ilfov).

O echipă de medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, studenți la facultăți de medicină și elevi la școli postliceale sanitare au mers în aceste comune (trei vizite pentru fiecare localitate) și au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice: analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, PSA), analize de urină (urocultură și sumar de urină), măsurarea glicemiei (instant și din sânge venos), tensiunii, greutății, înălțimii, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, consult dermatologic și dermatoscopie, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.

„Persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar (mamografii și biopsii pentru cancerul mamar, consult dermatologic, dermatoscopii și biopsii pentru cancerele de piele, consult urologic cu ecografie pentru cancerul renal și urotelial), dar și programări la clinicile cele mai apropiate. După ce am fost în sate, am dat peste 300 de telefoane și mesaje în această campanie, i-am programat, le-am dat telefoane să le aducem aminte de programări, i-am reprogramat uneori, i-am navigat prin sistemul de sănătate și chiar le-am dat indicații rutiere prin telefon, dat fiind că pacienții vin din rural și clinicile sunt în orașe, iar dacă nu aveau posibilitatea să ajungă la spital, le-am asigurat și transportul, gratuit. Cu toate astea, un pacient din trei a refuzat din start să continue investigațiile, iar alții au renunțat pe parcurs – au mers la prima investigație suplimentară, dar nu și la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România și prin lipsa educației medicale”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Cele mai frecvente motive de refuz al investigațiilor medicale suplimentare au fost: Mi-e frică / Mai bine să nu știu, Nu vreau să-mi îngrijorez familia, Nu mă doare și nu mă duc, Nu mă lasă copiii / soțul, Am treabă la câmp / în curte, Am pomană, M-au chemat la muncă.

„Datorită caravanei „Nu am făcut destul” am descoperit că am cancer mamar gradul 2 cu tumori de 3 cm. La început am fost bulversată, dar toată echipa caravanei a fost alături de mine pentru a parcurge acest drum greu. M-au susținut și mă susțin în continuare. Mi-au salvat viața. Eu nu făcusem niciodată o ecografie mamară. Am venit în caravană ca voluntară, sunt elevă la Școala Postliceală Sanitară, dar nu m-am gândit că pot fi eu cea cu probleme. Susțin și vreau să încurajez toate femeile să meargă la control anual, chiar dacă nu au nicio problemă, așa pot descoperi la timp”, povestește Geanina Damaschin, voluntară și beneficiară a investigațiilor din caravană, diagnosticată cu cancer mamar în caravana „Nu am făcut destul”.

Caravana „Nu am făcut destul” ediția a noua, în cifre:

În cele 24 zile ale caravanei au fost testate 1.136 de persoane (77% femei, 23% bărbați). Cel mai mare procent (47%) a fost la categoria de vârstă 50-69 ani.

71% suferă de obezitate sau au exces ponderal.

20% dintre cei prezenți și-au făcut analizele de sânge anul acesta.

Dintre toți cei care și-au făcut analize de sânge în ultimii 5 ani, 32% au avut trimitere de la medicul specialist, 44% au avut trimitere de la medicul de familie, 18% și le-au făcut din proprie inițiativă și 6% au avut recomandare de la locul de muncă.

Analize de sânge și urină:

• Mai mult de jumătate (52%) dintre cei testați au avut valori anormale la analizele de sânge.

• Majoritatea celor testați au fost depistați cu dislipidemie. 3 din 4 aveau valori crescute ale LDL-colesterolului și 1 din 2 avea colesterolul total dincolo de valorile normale.

• Aproximativ 25% dintre cei testați aveau valori modificate ale glicemiei, ceea ce sugerează fie un diabet slab controlat, fie depistarea diabetului.

• 8% aveau o infecție urinară.

• 18% prezentau valori crescute ale marker-ului de inflamație și modificări specifice pe hemogramă.

• Aproximativ 4% aveau deficit de fier.

Cancer mamar:

• 787 de ecografii efectuate

• 82 de recomandări de mamografii

• 63 de mamografii efectuate

• 8 recomandări de control la 3 și 6 luni

• o recomandare de RMN

• o biopsie

• Un caz de cancer mamar depistat și încă o suspiciune mare, cu recomandare de biopsie (dar pacienta cu recomandare de biopsie nu mai răspunde la telefoane și mesaje).

• Dintre femeile prezente, 71% nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară și 45% nu și-au făcut niciodată autopalpare sau nu au putut să spună când au făcut-o ultima dată.

Cancer renal, urotelial și prostată:

• 671 de ecografii efectuate

• 23 de recomandări de control urologic suplimentar

• 14 controale suplimentare efectuate

• 4 recomandări de CT

• O biopsie

• Două recomandări de RMN.

256 de teste PSA

• 8% dintre bărbații testați au valori crescute ale PSA și necesită investigații suplimentare în vederea stabilirii unui diagnostic.

• 4% au valori modificate ale ureei și creatininei și necesită investigații suplimentare pentru evaluarea funcției renale.

Cancere de piele:

• 625 de dermatoscopii efectuate

• 51 de recomandări de control dermatologic suplimentar

• 28 de controale suplimentare efectuate

• 11 recomandări de biopsie

• 7 suspiciuni de carcinom bazocelular, identificate de ambii medici dermatologi – din caravană și de la controlul suplimentar. Niciunul dintre cei 7 pacienți nu a vrut să își facă biopsia.

Elementul de noutate al acestei ediții a caravanei a fost efectuarea a câte două vizite în fiecare sat. În primul weekend s-au recoltat probele de sânge și urină (o zi), iar în al doilea weekend (două zile), după venirea rezultatelor de la analize, a fost caravana propriu-zisă, cu echipa de medici.

Costul aproximativ al investigațiilor realizate în caravană a fost de 1.110 lei de persoană, iar costul investigațiilor suplimentare a fost de 700 lei de persoană.

Pe lângă testările medicale gratuite, caravana a avut și o importantă componentă educațională. Medicii au discutat cu pacienții despre importanța prevenției și investigațiilor medicale, au fost oferite celor prezenți pliante și broșuri informative și au fost proiectate în sălile de așteptare video-uri educative. De asemenea, cu ajutorul unor mulaje care reproduc sâni sănătoși și sâni cu tumori maligne și benigne, femeile au învățat cum să își palpeze sânii.

Pe parcursul celor nouă ediții, caravana „Nu am făcut destul” a testat peste 9.600 de persoane din localități rurale din toată țara, cu implicarea a peste 550 de medici, asistente, studenți, voluntari.

Numai în ultimii cinci ani, în timpul caravanei au fost diagnosticate 8 femei cu cancer mamar și 13 persoane cu cancere de piele.

Caravanele mobile sunt extrem de necesare pentru diagnosticarea unor boli grave și chiar pentru salvarea de vieți omenești, dar ele nu pot acoperi o țară întreagă. În România, speranța de viață este în continuare printre cele mai scăzute din Europa, iar mortalitatea din cauze tratabile (printre care cancerul de prostată și de plămâni) este de două ori mai mare decât media europeană.

„Iar dacă vorbim de cancerul mamar, de pildă, în România, doar 9% dintre femeile cu vârste între 50-69 ani au făcut investigații preventive pentru depistarea cancerului de sân, media în Uniunea Europeană fiind de 59%. Suntem, și la acest capitol, pe ultimul loc în Europa”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.