Sari direct la conținut

Vor scădea prețurile caselor în 2025? Iată ce cred experții, ce spune Banca Națională, dar și ce răspund 3 motoare de Inteligență Artificială

HotNews.ro
Blocuri de locuințe în București. Foto: Cristina Ionescu | Dreamstime.com
Blocuri de locuințe în București. Foto: Cristina Ionescu | Dreamstime.com

Când vine vorba de direcția în care  se vor îndrepta prețurile caselor în 2025, știrile sunt mixte. Cei mai mulți se așteaptă ca ele să continue să crească. Vestea bună este că nu vor crește la fel de mult ca în ultimii ani.

În ansamblu, experții în locuințe sunt de acord că prețurile locuințelor vor continua să crească anul viitor, dar creșterea va fi mai mică decât cea din ultimii ani, iar pe anumite segmente, am putea vedea și mici corecții.

“Piața de creditare a rămas efervescentă pe tot parcursul anului 2024, atât pe creditele noi, unde a compensat scăderile de anul trecut, cât și pe refinanțări. Creșterea substanțială a veniturilor populației, în special în orașele mari, coroborată cu un nivel acceptabil al ofertei de creditare, a susținut o astfel de evoluție. BNR a dat un semnal pozitiv la jumătatea anului prin reducerea dobânzii cheie într-o perioadă în care inflația confirmase un trend descendent. Spre finalul anului, apropierea de un 2025 plin de incertitudine (de exemplu privind creșterea taxelor sau creșterea prețurilor), a determinat mulți cumpărători să accelereze finalizarea achizițiilor. Împreună, acești factori au generat un efect multiplicator asupra creșterii pieței”, a declarat Dan Niculae, Managing Director Imobiliare.ro Finance.

Analiștii financiari bancari din cadrul CFA România sunt însă mai sceptici: „Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 50% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 32% anticipează o scădere a prețurilor. De asemenea 68% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 27% că sunt corect evaluate”, spun aceștia. 

Piața rezidențială se află într-un echilibru delicat: deși cererea a rămas ridicată pe tot parcursul anului, ea rămâne extrem de sensibilă la climatul socio-politic. „Orice semn de instabilitate, fie el economic, politic sau social, poate scoate la iveală vulnerabilitățile pieței, determinând intrarea în pasivitate a cumpărătorilor. Dacă vom avea stabilitate economică, ne așteptăm ca prețurile să continue să crească în 2025, deși nu sunt excluse corecții la unele segmente. În orice caz, pentru a putea fi sustenabilă, creșterea ar trebui să se rezume la o singură cifră”, a explicat și Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Accesibilitatea locuințelor  s-ar putea deteriora ușor anul viitor

“Cu anumite segmente care ating un ritm anual de creștere de aproape 30%, piața rezidențială riscă să dea semne de supraîncălzire. Totuși, în contextul în care vom avea stabilitate economică, ne așteptăm ca prețurile să continue să crească în 2025, deși nu sunt excluse corecții la unele segmente. În orice caz, pentru a putea fi sustenabilă, creșterea ar trebui să se rezume la o singură cifră”, a declarat Daniel Crainic.

“Politica fiscală va suferi cu siguranță niște modificări, având în vedere nivelul deficitului bugetar. Inflația a depășit deja proiecțiile anterioare, iar în contextul unor creșteri de taxe, chiar și mai puțin agresive, ea poate să amenințe scăderea dobânzilor anul viitor. Instabilitatea politică a pus presiune pe lichiditatea din piață, pe finanțarea deficitului, pe bursă, dar și pe cursul valutar, forțând BNR să intervină, și nu vom ști, cel puțin până la primăvară, dacă am depășit aceste probleme sau din contră, ele vor reveni”, a explicat Dan Niculae.

“Pe plan pozitiv, IRCC va scădea din ianuarie la 5,66% (aferent trim.III), acesta fiind un efect al reducerii dobânzii cheie de către BNR în vară. UE a confirmat că ne va acorda 7 ani în loc de 4 să revenim în țintele de deficit bugetar, ceea ce reduce din necesitatea unor politici fiscale foarte agresive. Am intrat pe deplin în Schengen, cu un efect potențial pozitiv asupra PIB. BCE a redus recent dobânda cheie pentru a patra oară anul acesta, ceea ce oferă un context favorabil la nivel regional”, a mai adăugat Managing Directorul Imobiliare.ro Finance.

Lipsa locuințelor la prețuri accesibile afectează și ea prețul proprietăților. Recent, Statistica a publicat numărul de locuințe date în folosință în primele 9 luni: puțin peste 42.000 de locuinţe, în scădere cu aproape 8.000 faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.

În România s-au construit anul trecut circa 70.900 de locuințe, ducând la aproape 10 milioane numărul total al locuințelor, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică. Asta pe fondul unei populații în plin proces de scădere și de îmbătrânire.

Tot potrivit Statisticii, România are circa 8 milioane de familii, dar există, de asemenea, circa 1,5 milioane locuințe neocupate (16,4% din numărul total de unități de locuit convenționale).

Implicațiile deficitului de locuințe

Majoritatea piețelor imobiliare europene trebuie să facă față penuriei de locuințe. Această penurie are o mare legătură cu dezvoltarea economică, întrucât deficitul de locuințe limitează mobilitatea (națională) a forței de muncă. Dacă tinerii și nou-veniții dintr-o regiune au probleme în a găsi un loc decent și ieftin pentru a trăi, ei vor alege să caute în altă parte, limitând potențialul de creștere al regiunii, arată un studiu al ING.

Prin urmare, multe țări încearcă să sporească oferta de case noi. De exemplu, guvernul german și-a stabilit un obiectiv de a construi 400.000 de case pe an, iar guvernul olandez își propune să construiască 100.000 de case noi în fiecare an. Cu toate acestea, guvernele își ratează adesea obiectivele din motive ciclice (cum ar fi creșterea ratelor dobânzilor și costurile mai mari ale clădirilor) și din motive structurale (cum ar fi procedurile de construcție prelungite și/sau lipsa de terenuri adecvate pentru construcție).

Ce spun motoarele de AI despre evolutia prețurilor la imobiliare în 2025

HotNews a chestionat 3 motoare de căutare pe acest subiect: Perplexity, ChatGPT și Claude. Iată răspunsurile lor:

Perplexity: Schimbările în regimul fiscal, în special pentru muncitorii din construcții, vor crea dificultăți suplimentare

Piața imobiliară din România în 2025 va fi caracterizată de o serie de provocări și oportunități, influențate de factori economici, politici și sociali.

Provocări anticipate

Creșteri de prețuri : Se estimează că prețurile locuințelor vor continua să crească cu circa 10% pe plan național. Aceasta este alimentată de majorarea costurilor de construcție și de modificările legislative care ar putea afecta sectorul.

 Modificări fiscale : Schimbările în regimul fiscal, în special pentru muncitorii din construcții, vor crea dificultăți suplimentare. Aceste modificări ar putea duce la o creștere a costurilor de construcție, ceea ce se va reflecta în prețurile finale ale locuințelor.

Instabilitate economică : Anul 2025 va fi marcat de alegeri prezidențiale, iar orice instabilitate politică sau economică ar putea influența negativ piața imobiliară. Experții avertizează că o astfel de instabilitate poate conduce la o scădere a cererii și la o stagnare a activităților imobiliare.

 Oportunități și tendințe

Investiții atractive: În ciuda provocărilor, există oportunități pentru investitori. Creșterea economică și urbanizarea continuă sugerează un mediu favorabil pentru investiții imobiliare, mai ales în zonele emergente precum Pantelimon.

Tehnologie și sustenabilitate: Proiectele imobiliare din 2025 vor integra din ce în ce mai mult tehnologia smart și soluțiile ecologice. Locuințele inteligente vor deveni standard, iar cerințele pentru construcții ecologice vor fi mai riguroase.

Flexibilitate în tipul locuinței: Cererea pentru locuințe flexibile, care pot fi adaptate diferitelor nevoi (de exemplu, birouri acasă) va crește. Aceasta reflectă schimbările în stilul de viață post-pandemie.

Digitalizare: Procesul de cumpărare și vânzare a locuințelor va deveni tot mai digitalizat, facilitând accesibilitatea și eficiența tranzacțiilor imobiliare.

În concluzie, piața imobiliară din România în 2025 se va confrunta cu atât provocări semnificative cât și oportunități promițătoare. Investitorii și cumpărătorii trebuie să fie pregătiți să navigheze aceste schimbări pentru a profita de potențialul pieței.

Chat GPT: în 2025, piața imobiliară ar putea continua să fie influențată de dobânzi ridicate și incertitudini economice

În 2025, piața imobiliară va depinde de o serie de factori economici și politici, iar prognozele sunt diverse. Iată câteva dintre tendințe:

  1. Creșterea ratei dobânzii: Dacă dobânzile la credite rămân ridicate, acest lucru ar putea duce la o scădere a cererii pentru achiziționarea de locuințe, deoarece costul împrumuturilor va fi mai mare. În unele cazuri, prețurile ar putea stagna sau chiar scădea.
  2. Cererea în continuare pe segmentele de închiriere: Având în vedere că multe persoane aleg să închirieze în loc să cumpere, cererea pe piața de închiriere ar putea să rămână ridicată, în special în marile orașe, acolo unde prețurile sunt inaccesibile pentru mulți tineri sau familii.
  3. Piețele regionale: Piața imobiliară ar putea varia semnificativ de la o regiune la alta. În orașele mari, unde cererea rămâne mare, prețurile ar putea să rămână stabile sau chiar să crească, în timp ce în zonele mai puțin dezvoltate sau în localitățile mai mici, prețurile ar putea să rămână sub presiune sau să scadă.
  4. Investițiile în imobiliare comerciale: Piața imobiliară comercială ar putea să fie influențată de tendințele legate de munca la distanță, cu mai multe companii alegând să reducă spațiile de birouri sau să le transforme pentru utilizări alternative.
  5. Factori externi: Politicile guvernamentale și schimbările economice globale pot influența, de asemenea, piața imobiliară, prin stimulente fiscale, modificări ale reglementărilor sau crize economice.

În concluzie, în 2025, piața imobiliară ar putea continua să fie influențată de dobânzi ridicate și incertitudini economice, dar va depinde foarte mult de evoluțiile specifice din fiecare regiune.

Claude.ai: Îmi pare rău….

„Având în vedere că data mea de actualizare este aprilie 2024, nu pot face predicții precise despre piața imobiliară din 2025. Totuși, pot discuta despre factorii care în general influențează piața imobiliară: Ratele dobânzilor și politicile băncilor centrale, Condițiile economice generale și puterea de cumpărare, Oferta și cererea de locuințe, Costurile materialelor de construcții și forței de muncă, Schimbările demografice și migrația populației”, răspunde Claude.ai.

Ce spune Banca Națională: Așteptările sunt de continuare a restrângerii ofertei, dată fiind reculul autorizațiilor de construire eliberate

În București, locuințele sunt mai accesibile comparativ cu alte capitale europene. Cea mai scumpă capitală este Parisul, cu un decalaj semnificativ față de media națională (14 900 EUR/mp față de 4 538 EUR/mp).

Bucureștiul se regăsește la o distanță semnificativă de capitalele economiilor din regiune, cu un decalaj redus față de media națională. Cehia este țara cel mai puțin accesibilă din perspectiva deținerii în proprietate a unei locuințe. Achiziția unei locuințe noi standard impune cehilor să investească un echivalent a 13,3 salarii anuale medii brute. Noii cumpărători din România și Italia trebuie să economisească un echivalent între 5 și 6 salarii medii brute anuale pentru a putea cumpăra o locuință. Conform estimărilor BCE, proprietățile rezidențiale din România sunt subevaluate, gradul de sub/supraevaluare situându-se în teritoriu negativ din septembrie 2011.

În context internațional, prețurile locuințelor din România sunt în cea mai mare măsură subevaluate comparativ cu statele din UE (cu -24% în medie, T2 2024), urmată de Malta (-13%), Finlanda (-12 la sută) și Italia (-7%). La polul opus, proprietățile al căror preț depășește semnificativ valoarea justă a imobilului se regăsesc în Estonia (+25%), Slovacia (+21%), Portugalia (+21%) și Țările de Jos (+20%).

Oferta de proprietăți disponibile pentru vânzare se restrânge în mod constant (- 8,8% în T3 2024 față de T3 2023 la nivel național, -18% în T3 2024 comparativ cu T3 2023 în București101), mai ales pe segmentul locuințelor noi (- 25% în București). Așteptările sunt de continuare a acestei tendințe, dată fiind dinamica încă negativă a autorizațiilor de construire emise în perioada recentă (-0,1 în intervalul octombrie 2023–septembrie 2024), deși există semnale de schimbare a trendului în ceea ce privește numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidențiale (+3% de la începutul anului și până în septembrie, față de perioada similară din 2023).

Disparitățile în ceea ce privește prețul locuințelor și gradul de accesibilitate al populației se mențin importante. La nivel național, indicatorul preț pe venit (engl. price-to-income) arată că perioada medie necesară pentru achiziția unei locuințe tipice este la nivel național de circa 8,8 ani (martie 2024). În plan regional, eterogenitățile sunt importante, indicatorul variind între 6,8 ani în Municipiul București (pe fondul unor venituri salariale mai ridicate) și peste 11 ani în județul Cluj, în condițiile unor venituri salariale medii nete mai reduse relativ la valoarea locuințelor care este cea mai ridicată din țară, mai arată Banca Centrală.

INTERVIURILE HotNews.ro