Vulcani activi identificați pe Venus, în urma analizei unor imagini din 1991

​Venus devine al treilea corp ceresc din sistemul solar despre care știm că are un vulcanism activ. Până acum, doar pe Pământ și pe satelitul jovian Io știam cu certitudine că există vulcani activi, dar un studiu publicat în 15 martie în revista americană Science confirmă că și pe Venus au fost observate erupții vulcanice recente, după ce au fost analizate din nou niște imagini radar ale sondei Magellan, realizate în 1991.

Cercetătorii bănuiau că suprafața relativ tânără a planetei Venus este modelată de lavă provenită din vulcani activi, dar până acum nu au avut o confirmare clară că pe Venus ar avea loc erupții vulcani: atmosfera venusiană este extrem de densă și imaginile pe care le avem cu suprafața planetei sunt extrem de puține. Ele provin de la cele 4 sonde sovietice care au pătruns prin atmosfera densă și acidă și au reușit să trimită câteva imagini de pe suprafață (Venera 9 și 10 în 1975 și Venera 13 și 14 în 1982), însă acestea nu erau concludente în ceea ce privește vulcanismul planetei.

O abordare alternativă a venit de la sonda Magellan, care a orbitat planeta Venus între 1990 și 1994. Sonda avea la bord un radar special, care putea să vadă dincolo de norii denși ai planetei și să identifice formațiuni aflate la suprafață. Analizând din nou datele oferite de Magellan, cercetătorii au identificat, într-un set de imagini realizate în 1991 la o distanță de 8 luni, schimbări pe suprafața planetei, care au fost atribuite unei curgeri de lavă, iar concluzia studiului publicat în revista Science a fost că pe Venus există vulcani activi.

Aceste date noi îi vor ne vor ajuta să înțelegem mai bine evoluția planetei Venus, care deși este asemănătoare cu Pământul, a avut totuși o istorie complet diferită: astăzi la suprafața planetei sunt temperaturi de peste 400 de grade Celsius iar atmosfera conține în mare parte dioxid de carbon, dar și vapori de acid sulfuric.

Nu știm ce a mers prost în trecutul planetei și de ce avem un puternic efect de seră care face planeta atât de inospitalieră. Cu toate acestea, un studiu publicat în 2020 detecta în atmosfera lui Venus fosfina, un compus chimic aflat într-o concentrație prea mare pentru a fi explicat de procese care să nu implice reacții metabolice, adică… urme de viață. Rezultatele sunt controversate, dar și datele de pe Venus pe care le are comunitatea științifică în prezent sunt extrem de limitate.

Nu este exclusă însă posibilitatea ca în straturile superioare ale atmosferei planetei, unde presiunile și temperaturile sunt mai mici, și unde există vapori de apă, să poată totuși supraviețui unele forme de viață, însă nu avem deocamdată o confirmare clară a acestui lucru.

Adevărul este că nu cunoaștem prea multe despre planeta vecină. După Magellan, singurele sonde care a intrat pe orbita planetei a fost sonda europeană Venus Express, activă între 2006 și 2014 și sonda niponă Akatsuki, activă din 2015 (nu fără emoții, pentru că prima tentativă de inserție orbitală, din 2010, a eșuat), însă mult mai puțin complexă decât Venus Express.

Alte sonde au survolat planeta, grăbite să ajungă spre alte corpuri cerești, ceea ce a făcut ca datele culese să fie puține și limitate în timp. Dar este posibil ca acest lucru să se schimbe în viitor.

În prezent, sunt planificate două misiuni spre Venus, VERITAS (Venus Emissivity, Radio Science, InSAR, Topography, and Spectroscopy) și DAVINCI+ (Deep Atmosphere Venus Investigation of Noble gases, Chemistry, and Imaging). Dacă DAVINCI+ pare să aibă șanse reale de lansare, nu același lucru se poate spune și despre VERITAS: bugetul misiunii a fost drastic redus, ajungând până la valoarea de 1.5 milioane dolari anual, insuficient pentru asamblarea și lansarea sondei, care trebuia să aibă loc în 2028 (gurile rele spune că banii au fost mutați la misiunea Mars Sample Return).

VERITAS ar fi fost o variantă modernă a sondei Magellan, ce ar fi urmat să fie folosită pentru cartografierea suprafeței planetei folosind observațiile radar orbitale. DAVINCI+ include, pe lângă sonda orbitală, și un modul care va coborî prin atmosfera planetei, înregistrând date până când va ajunge la suprafața planetei.

Și dacă banii din bugetul public nu ajung pentru două misiuni spre Venus, poate soluția vine de la sectorul privat: Peter Beck, directorul companiei Rocket Lab care construiește și lansează racheta Electron, a promis că va finanța o misiune privată spre Venus. Pare o idee îndrăzneață, dar Peter Beck are la îndemână toate uneltele necesare: compania sa nu asamblează doar rachete, ci și o treaptă superioară suplimentară, denumită Photon, care poate să fie dotată cu instrumente științifice și trimisă spre Venus.

Desigur, nu va fi la fel de complexă precum misiunile NASA, dar având în vedere miniaturizarea componentelor electronice din ultima perioadă, Photon și Electron ar putea să fie folosite cu succes pentru o astfel de misiune și să încerce să umple un gol în explorarea planetară, concentrată mai mult pe Marte decât pe cealaltă planetă vecină.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro