Aproape 2 milioane de oameni au murit, au fost răniți sau au dispărut, în cei patru ani de lupte ai războiului din Ucraina
După aproape patru ani de lupte grele, numărul total al pierderilor militare, incluzând aici soldații uciși, răniți sau dispăruți, se apropie de un prag sumbru.
Numărul soldaților ruși și ucraineni uciși, răniți sau dispăruți în conflictul din Ucraina este pe cale să ajungă la două milioane până în primăvara acestui an, potrivit unui nou studiu, un bilanț șocant pe măsură ce asaltul Rusiei asupra vecinului său continuă, scrie The New York Times.
Cercetarea, publicată marți, 27 ianuarie, de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, arată că aproape 1,2 milioane de soldați ruși și aproape 600.000 de soldați ucraineni au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți. Acest lucru însemnă că numărul total combinat al victimelor de ambele părți este de aproape 1,8 milioane.
Pe durata întregului conflict, numărul victimelor a fost dificil de stabilit, deoarece se crede că Rusia subestimează în mod sistematic numărul morților și al răniților, iar Ucraina nu divulgă cifrele oficiale. Studiul CSIS s-a bazat, printre alte surse, pe estimările guvernelor de la Washington și de la Londra.
Acest bilanț prezintă o imagine sumbră a progresului anemic al Rusiei în Ucraina, trupele ruse avansând în unele locuri cu aproximativ 15-70 de metri pe zi.
Începând din ianuarie 2024, armata rusă a capturat 1,5% din teritoriul ucrainean, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, și ocupă în prezent aproximativ 20% din țară.
Bilanțul indică totodată și amploarea pierderilor suferite de Ucraina. Prin comparație, în 2020, capitala Kiev – cel mai mare oraș din Ucraina – avea aproximativ 3 milioane de locuitori.
Practic, numărul victimelor militare ucrainene arată că, în cei patru ani de război, Ucraina a pierdut un număr total echivalent cu 20% din populația Kievului.
Sau, luate în total, cele 1,8 milioane de persoane (soldați ruși și ucraineni) reprezintă aproape o treime din populația capitalei Ucrainei de dinainte de începerea conflictului.
Începând din ianuarie 2024, armata rusă a capturat 1,5% din teritoriul ucrainean, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, și ocupă în prezent aproximativ 20% din țară.
Schimbări de tactică și o premieră în negocieri
Pe măsură ce temperaturile de îngheț ale iernii au încetinit deplasarea trupelor pentru ambele părți, Rusia a înregistrat progrese semnificative în regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, iar trupele Moscovei continuă să încerce să obțină controlul deplin asupra Donbasului.
Tacticile ambelor părți s-au schimbat. Din cauza prezenței constante a dronelor pe cer, Rusia a renunțat parțial la mișcările majore de blindate grele în favoarea unor grupuri mici de soldați pe motociclete sau pe jos, pentru a încerca să se infiltreze în liniile defensive ucrainene, în speranța că vor fi mai puțin vizibili pe „radarul” dronelor.
Ofițerii ucraineni responsabili cu dronele, la rândul lor, monitorizează urmele de pași și de pneuri din zăpadă, căutând să zărească deplasarea trupelor ruse.
Cel mai recent bilanț al pierderilor a fost făcut după ce discuțiile dintre oficialii ruși, ucraineni și americani – primele astfel de negocieri în format de trilaterală – s-au încheiat sâmbătă cu o notă pozitivă, lucru rar întâlnit.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că negocierile au înregistrat progrese și că Ucraina este pregătită să organizeze noi întâlniri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că discuțiile vor fi reluate săptămâna viitoare.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord cu privire la o mare parte a unui plan de pace care a fost revizuit de mai multe ori. Însă rămâne neclar dacă Moscova va fi de acord cu vreo parte a planului, mai ales că toate semnalele transmise public până acum indică faptul că președintele rus Vladimir Putin insistă pe cererea maximalistă a cedării de către Ucraina a întregului Donbas (regiunile Donețk și Luhansk).
Pierderile înregistrate de fiecare parte
Între timp, numărul victimelor continuă să crească. CSIS a estimat numărul morților din rândul trupelor ruse la aproape 325.000 de la momentul în care președintele Putin a ordonat invazia, în februarie 2022.
„Nicio putere majoră nu a suferit, nici pe departe, un număr atât de mare de victime sau decese de la al Doilea Război Mondial încoace”, remarcă studiul publicat de CSIS.
Numai în 2025, au fost aproximativ 415.000 de soldați ruși morți sau răniți, cu o medie de aproape 35.000 pe lună. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a afirmat că aproape 26.000 de soldați mor în Ucraina în fiecare lună.
Studiul a estimat, de asemenea, că între 100.000 și 140.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul războiului.
Rușii îi depășesc numeric pe ucraineni pe câmpul de luptă – într-o proporție categorică de aproape trei la unu -, iar Rusia are o populație mai mare din care să-și completeze rândurile armatei. Ucraina pierde o parte mai mare din armata sa mai mică.
Rusia și-a menținut nivelul trupelor în ciuda numărului mare de victime, efectuând prima sa mobilizare de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial încoace și înrolând deținuți și cetățeni străini. De asemenea, a plătit bonusuri financiare importante noilor recruți.
Până la 15.000 de soldați nord-coreeni au luptat alături de ruși, în principal în regiunea Kursk din vestul Rusiei, după ce armata ucraineană a desfășurat o incursiune îndrăzneață și capturat teritoriul de acolo. Oficialii serviciilor secrete și analiștii sud-coreeni afirmă că se crede că cel puțin câteva sute de soldați nord-coreeni au fost uciși în timpul războiului, până acum.
Rusia, „într-un declin grav ca putere majoră”
Războiul a afectat și economia Rusiei, potrivit lui Seth G. Jones, unul dintre autorii studiului.
Economia de război a Rusiei este „supusă unei presiuni crescânde”, remarcă studiul, „cu o scădere a producției, o încetinire a creșterii la 0,6% în 2025 și fără firme de tehnologie competitive la nivel global care să contribuie la creșterea productivității pe termen lung”.
Numărul mare de victime, ritmul lent al avansului teritorial al armatei ruse și pierderile economice sunt un indiciu clar că Rusia este în declin, a afirmat Jones.
„Performanța slabă a Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina și productivitatea economică în scădere indică faptul că Rusia se află într-un declin grav ca putere majoră”, consideră acesta.
„Deși Rusia încă deține arme nucleare și o armată numeroasă, ea nu mai este o mare putere în ceea ce privește majoritatea categoriilor – militare, economice sau științifice și tehnologice”, a mai spus cercetătorul.
Negocierile, considerate „doar un spectacol”
În opinia mai multor ucraineni, negocierile desfășurate în weekend la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul trilateralei Rusia-Ucraina-SUA, au fost mai curând un spectacol, întrucât Moscova a continuat să bombardeze masiv Ucraina, iar Kremlinul a demonstrat încă o dată că nu-și dorește pacea, au scris anterior AFP și Agerpres.
„Eforturi de pace? O întâlnire trilaterală în Emirate? Diplomație? Pentru ucraineni, a fost doar o altă noapte de teroare rusească”, a rezumat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, sâmbătă dimineață.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia a lansat asupra Ucrainei 370 de drone și 27 de rachete.
Într-un semn de neîncredere față de Moscova, Volodimir Zelenski și-a exprimat luni speranța că aceste discuții, care urmează să fie reluate duminică, nu vor fi folosite „în mod cinic” de Moscova „pentru a întârzia măsurile suplimentare menite să pună presiune asupra Rusiei”.
În paralel cu negocierile, primele între Kiev și Moscova cu privire la planul de pace american, Rusia respinge orice fel de armistițiu.
Zelenski a reiterat că Rusia trebuie constrânsă să ducă adevărate negocieri, sub presiunea sancțiunilor severe și a unui sprijin militar sporit pentru Kiev. Scepticismul său cu privire la disponibilitatea Moscovei de a negocia este pe larg împărtășit în Ucraina.
„Este doar un spectacol de ochii lumii. Rusia nu va semna niciun acord. Trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău și să sperăm la ce e mai bine”, a spus Pavlo, un locuitor al Kievului.
„Aceste negocieri nu ne dau nicio speranță într-un rezultat pozitiv. Singura noastră speranță este rezistența poporului nostru”, a spus o altă locuitoare a capitalei ucrainene, Irina Beregovaia, 48 de ani.
De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, cele două tabere au desfășurat mai multe runde de discuții directe și indirecte, fie la Istanbul, în Arabia Saudită, în Elveția sau Belarus, fără să se ajungă la încheierea acestui conflict, cel mai sângeros din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
INTERVIURILE HotNews.ro