5 teorii economice celebre, descoperite aproape întâmplător

Nu toate teoriile mari s-au născut ca urmare a unor idei mari care căutau confirmare. Multe teorii celebre s-au născut din întrebarea: „de ce nu se potrivește?”. Unele au apărut aproape din întâmplare – când un economist a observat o anomalie.

Curba Phillips – o linie care a schimbat politicile monetare

A. W. Phillips analiza date despre salarii și șomaj în Marea Britanie și a descoperit, în mod curios, o relație inversă între cele două. Când a trasat graficul, punctele au format o curbă clară, inversă — născând Curba Phillips, care părea să arate un compromis între inflație și șomaj.

Phillips a descoperit o relație inversă consistentă: când șomajul era ridicat, salariile creșteau lent; când șomajul era scăzut, salariile creșteau rapid.

De ce a contat:
A devenit piatra de temelie a politicilor keynesiene timp de decenii și a influențat direct modul în care băncile centrale au condus economia — până când inflația din anii ’70 (stagflația) a dovedit că relația nu e stabilă.

Legea lui Okun – o regulă simplă descoperită „din greșeală”

Arthur Okun nu căuta să formuleze o teorie — doar analiza relația dintre creșterea PIB-ului și modificarea șomajului. Din calculele lui a rezultat o regulă simplă: „o creștere a șomajului cu 1% reduce PIB-ul cu aproximativ 2%”.

De ce a contat:
Această observație empirică — Legea lui Okun — a devenit una dintre regulile de bază ale macroeconomiei, legând activitatea economică de piața muncii. Arthur Okun testa relația dintre PIB și șomaj și a observat o corelație constantă: o creștere a șomajului cu 1% reduce PIB-ul cu aproximativ 2%. O simplă ecuație empirică devenită „lege”.

Ipoteza piețelor eficiente – când datele au refuzat să mintă

Eugene Fama, doctorand la Universitatea din Chicago, Eugene Fama a încercat să dovedească faptul că prețurile acțiunilor pot fi anticipate. Rezultatul? Zero tipare, zero predicții. Prețurile păreau să urmeze o „plimbare aleatorie”. Din acest eșec s-a născut Ipoteza piețelor eficiente (EMH), care spune că piețele reflectă instantaneu toate informațiile disponibile.

De ce a contat:
A revoluționat finanțele moderne și strategiile de investiții, punând bazele teoriei portofoliului. Mai târziu, economiștii comportamentali aveau să-i conteste limitele.

Teoria Perspectivei – teoria economică descoperită de doi psihologi

Kahneman și Tversky nu erau economiști, ci psihologi. Studiind deciziile luate sub incertitudine, au observat că pierderile „dor” mai mult decât satisfacțiile echivalente. Așa a apărut Teoria Perpectivei, piatra de temelie a economiei comportamentale.

Reziduul lui Solow – o greșeală de calcul care a explicat progresul

Robert Solow a vrut să explice creșterea economică prin capital și muncă. O parte mare a rezultatului nu se potrivea – apărea un „reziduu” misterios. Solow l-a numit progres tehnologic, dând naștere unei teorii întregi despre creștere și productivitate.