Procurorii au descins miercuri și au postat pe Facebook: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!”. Au atașat și un zâmbet. Parchetul antimafia dă semne că se plictisește. Ca să-l ia peste picior pe ministrul Pîslaru, a intrat pe piața de stand-up comedy.
La o zi după ce președintele Nicușor Dan a spus că el cotează activitatea Parchetelor între „mulțumit și foarte mulțumit”, DIICOT s-a descătușat și a fost „între glumeț și foarte glumeț”.
În același timp, sub ochii DIICOT, în țară se derulează una dintre cele mai inteligente campanii online plătite, de compromitere a încrederii în orice sistem din România.
Sunt vizate BNR și guvernatorul Isărescu, băncile și modernizarea societății prin intermediul Inteligenței Artificiale, toate „sistemele” din România fiind prezentate drept „jefuitori ai familiilor românești”.
O jurnalistă a făcut și o plângere penală.
Procurorii DIICOT și-au însoțit o acțiune la Casa de Pensii cu o postare foarte amuzantă pe contul de Facebook. Este contul lor oficial de Facebook, cel indicat de site-ul DIICOT.
Inițial, vorba colegei Clarice Dinu, redactor-șef la HotNews, „am crezut că e o postare falsă”.
Cazul Corneliu Porumboiu
Dar nu e nicio piratare de cont, postarea e autentică. Probabil că asistăm la o actualizare de ultimă oră a Codului de Procedură Penală, referitoare la magistrați: când deschizi un dosar, lansezi un haiku. Când te duci peste ei, faci un catren.
Și când îl iei pe regizorul Corneliu Porumboiu de acasă, în fața copiilor, fără ca să mai finalizezi vreodată dosarul, mai adaugi un român plecat de dezgust în diaspora. Puteau să-l cheme, au preferat să vină ei. După aceea, tăcere de ani de zile. E un caz unde DIICOT nu mai face glumițe pe social media.
Meciul DIICOT – Pîslaru
Postarea de pe contul de Facebook este asignată descinderilor de la Casa de Pensii, dar vine pe fundalul descinderilor din cazul Pașca. Iar ținta ironiei este ministrul Dragoș Pîslaru. Dar asta e treaba lor. Bineînțeles că Parchetul o să nege că vizează politicieni pe social media, însă chiar e treaba lor.
Treaba noastră e aceea că procurorii au, într-un fel, justificare să depășească orice limită și să se creadă Divertis. Pentru că au fost ajutați să se considere deasupra tuturor.
La această percepție, a contribuit un larg segment al societății. Și mă includ.
Cum s-a ajuns aici
Multă vreme, justiția a fost asimiliată cu activitatea DNA, DIICOT, în general a Parchetelor. Nu au existat proteste publice când unele structuri de Parchet raportau o rată de condamnare de peste 90%. Statistic, erai condamnat dinainte de judecată.
Ba chiar unii judecători de Înaltă Curte ajunseră să declare că treaba lor e să lupte alături de stat împotriva corupției. Într-un stat de drept, judecătorii aplică legea, nu fac legea și nici nu luptă pentru sau împotriva a ceva.
De altfel, avocații nici nu mai existau în discuția despre statul de drept, deși fără avocați nu există procese echitabile și, prin urmare, nu poate exista justiție.
Totuși, cu toate entuziasmele și erorile mulțimii, când 500.000 de oameni au ieșit în Piața Victoriei, nu au ieșit pentru ca DIICOT să facă glumițe. S-a strigat „Justiție dreaptă”, nu „Descinderi comice”.
Cine anchetează campania masivă de creștere a neîncrederii în bănci și în AI?
Pe contul de Facebook al DIICOT se semnalează că la poantă a fost folosită și Inteligența Artificială. Tot Inteligența Artificială este folosită de luni întregi pentru a genera știri false, plătite ca publicitate, despre presupuse conflicte între Mugur Isărescu și ziariști, între oameni din bănci și ziariștii de investigație.
Sunt sute de postări false. Sentimentul e că se încearcă sistematic cultivarea unei neîncrederi crescute în rândul oamenilor. Jurnalista Adina Anghelescu s-a adresat recent DIICOT pe această temă, după ce numele ei a apărut în campania de publicitate online plătită. Pentru că apar nume reale, atașate unor situații imaginare.
Știrile false sunt marcate ca fiind publicitate plătită pe Google Discover. Acolo le găsești. ”Jurnalist dezvăluie schema IA”. Când dai click, ajungi în pagini clonate ale unor publicații românești cunoscute. Acolo se scrie: „Jefuiți familiile românești!”. E limpede, nu? Și se spune că Mugur Isărescu a fugit dintr-o emisiune. Articolele sunt, la rându-le, false.
Așa arată un astfel de articol fals în secțiunea Google Discover, cu marca „sponsored”, adică pentru care s-a plătit să apară acoloDin agregatorul Google Discover, utilizatorul este direcționat, în acest caz, pe o clonă falsă a site-ului Libertatea, unde e un articol inflamant, aparent semnat de un autor real al publicației (poza însă este a altui autor).
Orice e sistem e prezentat ca demonic. Băncile, „sistemul”, BNR. Este presărată frică inclusiv la adresa modernizării țării prin intermediul Inteligenței Artificiale. În unele titluri plătite se spune „Atmosfera se schimbă”. Strop cu strop, zi de zi, alte știri plătite vorbesc despre inflamarea situației. „Atmosfera se schimbă”. Chiar se schimbă.
Pasul următor va fi să întorci nemulțumirea oamenilor, pentru slujbele pierdute, contra guvernării și contra AI. Este similiar cu ceea ce americanii au descoperit că fac China și Rusia prin campanii de știri false contra centrelor de date AI. Inventează proteste ale oamenilor contra fermelor de servere.
Aceste campanii sunt „momeală pentru furia rurală”, după le-a caracterizat un specialist din SUA.
La noi e „momeală pentru furia națională”. Dar poate că toată această campanie derulată în România nu e treaba DIICOT. Există bani, există plăți. În virtutea noului Cod Penal Comic, să vină Divertis să ancheteze.
