55 de situatii in care Ponta a fost prins cu minciuna de cand este premier. Si doua bonusuri
„La dvs, minciuna are personalitate. Mintiti numai pe cont propriu, nu inspirat de vreo mare minciuna colectiva. Mintiti dupa cum va bate vantul minciunii, dupa cum cad zarurile in ziua aceea, dupa ce potlogarie sau minciuna anterioara trebuie sa carpiti”. Acesta este un fragment din scrisoarea lui Gabriel Liiceanu catre premier, un text ajuns viral pe internet sub titlul „Fie-va mila de noi, domnule Ponta!„. In cei doi ani si jumatate de cand este premier, Victor Ponta a fost acuzat in nenumarate randuri ca minte, ca denatureaza, ca exagereaza, ca induce in eroare, ca se contrazice de la o zi la alta sau ca evita prin tot felul de tertipuri sa-si onoreze promisiunile.
- HotNews.ro va prezinta o cronologie a principalelor momente in care Victor Ponta a facut declaratii care, mai devreme sau mai tarziu, au fost contrazise de realitate.
1) Mai 2012. Grajdan, acarul Paun. Pe 8 mai 2012, in prima sedinta de guvern a noului cabinet Victor Ponta, s-a dispus trecerea Inspectoratului de Stat in Constructii de la Ministerul Dezvoltarii in subordinea directa a Guvernului. Pe 18 mai, Premierul Victor Ponta il numeste, printr-o decizie de prim-ministru, pe Constantin Grajdan in functia de presedinte al Inspectoratului de Stat In Constructii. Pe 22 mai, Grajdan retrage ISC din calitatea de parte civila in dosarul Trofeul Calitatii, sustinand ca institutia nu a fost prejudiciata de faptele de care Adrian Nastase era acuzat. Pe 24 mai 2012, dupa reactiile negative din presa, premierul Ponta il demite pe Grajdan sustinand ca a luat decizia „din cauza comportamentului acestuia”. Ponta nu si-a asumat nicio raspundere spunand ca era plecat in Afganistan cand Grajdan a retras ISC din dosarul Trofeul Calitatii.
2) Iunie 2012. Plagiatul, un sir lung de neadevaruri. Pe 18 iunie 2012, Revista Nature a scris ca premierul Victor Ponta ar fi plagiat lucrarea sa de doctorat publicata in 2003. Acuzatia a starnit un adevarat scandal. Victor Ponta nu a recunoscut niciodata ca ar fi plagiat. Pe 29 iunie 2012, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a aratat ca „85 de pagini din cele 307 cat cuprinde partea propriu-zisa a tezei de doctorat, fara anexe, reprezinta copieri fara indicarea sursei”. Ponta a calificat decizia CNATDCU drept o executie mafiota. A mai spus ca a muncit foarte mult pentru teza de doctorat si ca e foarte mandru de ea. In ziua in care a luat decizia de plagiat, CNATDCU a fost desfiintat. Pe 19 iulie, Consiliului National de Etica aflat in subordinea Ministerului Educatiei condus de Ecaterina Andronescu a decis ca Ponta nu a plagiat. In aceeasi zi, mai multi membri ai comunita?ii academiceau semnat o scrisoare deschisa prin care l-au acuzat pe Ponta de folosirea institutiilor statului pentru a musamaliza un lucru evident. Pe 22 iulie 2012, Ponta este contrazis si de Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti care a decis ca premierul a plagiat in lucrarea sa de doctorat.
3) Iunie-Iulie 2012. Interviul pentru El Pais: joaca de-a demisia! In cadrul unui interviu acordat cotidianului spaniol El Pais pe 28 iunie, a spus ca va demisiona daca comisia abilitata de lege da decizie de plagiat. A doua zi, CNATDCU a dovedit plagiatul lui Ponta. Acesta nu a demisionat. Mai mult, pe 17 iulie, a declarat la Realitatea TV ca nu a spus in cadrul interviului pentru El Pais ca isi da demisia. Culmea este ca in urma cu cateva zile, El Pais publicase inregistrarea audio a interviului cu premierul Victor Ponta, in care acesta spune ca isi da demisia in cazul in care „Comisia de Etica abilitata de lege” confirma acuzele ca a plagiat teza de doctorat. Tot la Realitatea a declarat: m-am invatat minte cand mai vorbesc cu spanioli sa vorbesc in spaniola, nu in engleza. Intrebat in ce limba a vorbit, Ponta spus ca in engleza. Inregistrarea difuzata de El Pais a aratat ca discutia avusese loc in limba romana.
4) Iulie 2012. Masterul din Catania. In CV-ul oficial al lui Victor Ponta aparea, atunci cand a fost desemnat premier: „martie – iunie 2000 – Master in Drept Penal International la Universitatea din Catania, Sicilia-Italia”. Insa, presedintele Universitatii din Catania, Antonino Recca, a raspuns unor solicitari trimise de Gazeta Romaneasca si Adevarul ca „Victor Ponta nu a fost niciodata masterand la universitatea noastra”. La scurt timp dupa ce a fost dovedit faptul ca are studii de masterat in Italia, a scris pe blogul sau, sub titlul „Da, am fost la Universitatea din Catania! Da, am diploma!”, ca a facut „un curs de drept penal international la Universitatea din Catania, in martie-iunie 2000”. Precizare: Intre timp, Ponta si-a scos din CV si doctoratul si masterul. A ramas doar cu licenta de la Facultatea de Drept si cateva cursuri de specializare.
5) Iulie 2012. Protocolul cu sindicatul lui Dogaru pentru desfiintarea unor institutii. In presa apare un document care reprezenta un acord semnat de copresedintii USL Victor Ponta, Daniel Chitoiu si Daniel Constantin cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate si alte organizatii sindicale si ale societatii civile care prevede desfiintarea Curtii Constitutionale, ANI, DNA, CNSAS. Colonelul Mircea Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), a confirmat existenta acestui document si a precizat ca „este un acord de principiu, urmand ca fiecare punct sa fie discutat. In urma reactiilor vehemente din presa, Ponta a spus ca a semnat doar prima pagina din document, iar aceasta „nu are nicio legatura cu restul paginilor”. Ponta a mai spus ca nu a vazut niciodata acele pagini. Ponta a sustinut documentul pe care l-au semnat liderii USL contine o singura pagina care prevede doar ca USL „este de acord in principiu cu lista obiectivelor propuse”. „Documentul nu are nicio legatura cu USL”, a mai spus Ponta.
6) Mai-iunie 2012. Conflictul Ponta-Basescu pe tema reprezentarii Romaniei la Consiliul European. Dupa doar cateva zile de la numirea in functie de premier, Ponta a spus ca el este cel indreptatit sa reprezinte Romania la reuniunea Consiliului European care urma sa aiba loc pe 28 iunie, nu presedintele. Traian Basescu nu a luat afirmatia lui Ponta in seama. Ponta nu s-a lasat si a cerut Parlamentului sa adopte o declaratie prin care sa recomande participarea sa la Consiliul European. Parlamentul s-a conformat si pe 12 iunie a adoptat declaratia. Aceasta declaratie a fost constestata de catre presedinte la Curtea Constitutionala. Pe 27 iunie, CCR a decis ca presedintele are dreptate. Pe 13 iunie, Ponta a spus ca el este cel care va merge la Consiliul European, mai ales ca a primit o invitatie oficiala de la Consiliul European. HotNews.ro a aratat ca invitatia era, de fapt, un program de lucru. A doua zi a spus ca si el, si presedintele au primit invitatii oficiale. Doua saptamani mai tarziu, pe 27 iunie, Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, spunea ca invitatia la Consiliului European pe numele premierului Victor Ponta urmeaza sa vina in acea zi de la Bruxelles. Dupa decizia CCR care ii era favorabila, Basescu a spus ca e prima oara in opt ani de mandat cand este impiedicat sa-si exercite atributiunile constitutionale.
7) Iulie-august 2012. Suspendarea lui Basescu. In doar o saptamana, la inceputul lui iulie, intr-o actiune in forta, USL a inlaturat oamenii PDL din institutiile-cheie ale statului, a inlocuit conducerea Parlamentului si l-a suspendat pe presedintele Traian Basescu. In ciuda avertizarilor internationale, USL a actionat extrem de rapid, ignorand acuzatiile ca ar fi fortat limitele Constitutiei si ar fi incalcat regulile de functionare ale Parlamentului. Guvernul a preluat Monitorul Oficial de la Parlament si l-a schimbat pe Avocatul Poporului, singurul care putea contesta ordonantele Executivului. Apoi, a emis o ordonanta de urgenta prin care elimina cvorumul la referendumul pentru demiterea presedintelui. CCR a decis in schimb pe 11 iulie ca referendumul pentru demiterea presedintelui este valabil doar daca se intruneste cvorumul de jumatate plus unu din numarul total de alegatori. In aceeasi zi, la Bruxelles, Ponta a spus intr-o conferinta comuna cu liderul socialistilor europeni, Martin Schulz, ca va respecta decizia CCR cu pragul la referendum. Doua zile mai tarziu, Ponta a spus ca nu s-a angajat la Bruxelles ca va fi prag la referendum.
8) Un alt neadevar. Pe 12 iulie, Ponta a primit din partea presedintelui CE de atunci, Jose Manuel Barroso, o lista cu 11 cerinte, toate legate de respectarea statului de drept. Pe 13 iulie, Ponta a spus ca a trimis raspunsurile catre Comisia Europeana. Pe 16 iulie, Comisia Europeana a reclamat faptul ca nu a primit raspunsurile. Abia seara dupa a iesit Comisia Europeana, Ponta a reusit sa trimita raspunsurile.
9) Actualizarea listelor electorale. Dupa referendumul din 29 iulie, Curtea Constitutionala a solicitat Guvernului Romaniei ca pana la 31 august 2012 sa transmita listele electorale actualizate in baza carora s-a desfasurat refendumul din 29 iulie 2012. Trebuia validat referendumul. Atunci, Ponta si partenerii sai din USL au avut ideea efectuarii unui mini-recensamant, o actualizare a listelor din care sa fie scosi romanii din strainatate. Totul trebuia sa fie facut in asa fel incat sa iasa pragul de jumatate plus unu din numarul total de alegatori. Insa, Ponta si-a schimbat brusc atitudinea spunand ca renunta la mini-referendum. In aceeasi, pe 7 august, s-a razgandit si a semnat un memorandum prin care a cerut primarilor si prefectilor actualizarea listelor. Curtea Constitutionala nu a acceptat asa ceva.
10) Iulie 2012. Vila Dante. Pe 26 iulie, Victor Ponta a declarat in fata presei ca RA-APPS l-a informat ca Traian Basescu cerut sa fie renovata Vila Dante pentru a o folosi dupa incetarea mandatului. Cu o zi in urma, RA-APPS a precizat printr-un comunicat de presa ca „pana in prezent, nu s-a primit nicio solicitare pentru ca imobilul sa aiba destinatia prevazuta de legea privind acordarea unor drepturi fostilor sefi de stat”.
11) Septembrie 2012. A participa sau a nu participa la CSAT! In 30 iulie, la o zi dupa referendumul de demitere a presedintelui, Ponta a spus ca va face tot posibil sa nu mai interfereze cu Traian Basescu daca acesta va reveni la Palatul Cotroceni si ca nici macar nu va mai participa la sedintele CSAT, spunand ca, daca documentele importante pot sa-i fie trimise pentru semnare. Pe 27 septembrie, Ponta a participat la prima reuniune a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) de dupa referendum.
12) Octombrie 2012. Esecul privatizarii Oltchim. Cu doua saptamani inainte de esecul privatizarii Oltchim, Ponta sustinea ca exista „doi investitori mari, seriosi” interesati de combinat. In realitate, cel care a castigat licitatia in fata unor investitori precum Stefan Vuza a fost Dan Diaconescu care a prezentat o oferta nerealista. Primele semne de intrebare au aparut pe 23 august cand Guvernul a luat decizia brusca de a schimba strategia de privatizare a Oltchim, renuntand la conversia in actiuni a creantelor AVAS (aproximativ 250 mil euro). Cu toate acestea, Ponta a afirmat ca vinovat de esec era Guvernul anterior. Ponta nu si-a asumat in niciun fel situatia. Dimpotriva, nici macar nu a pus in practica amenintarea facuta cu o luna inainte de licitatie. „Domnule Chitoiu, raspundeti cu capul, viata si cu tot de succesul operatiunii de privatizare de la Oltchim. Vreau sa fiti direct implicat)…Noi avem responsabilitate. Cine nu are responsabilitate, are viata usoara”, ii spunea Ponta ministrului care se ocupa de privatizare. Mai tarziu s-a dovedit ca Daniel Chitoiu, fostul ministru al economiei, nu a fost tras la raspundere in niciun fel.
13) Octombrie 2012. Intr-o singura zi a facut doua declaratii contradictorii. Pe 14 octombrie 2012, dimineata, Ponta a spus ca bugetul nu prevede nicio resursa pentru ultimele 45 de zile ale anului si trebuie identificate fondurile necesare pentru functionarea spitalelor, plata unei parti din pensii si activitatea Ministerului Administratiei si Internelor. In cateva ore dupa aceasta afirmatia, presa s-a inflamat, motiv pentru care a revenit la pranz si a spus ca „sunt bani pentru pensii, salarii, indemnizatii si pentru functionarea institutiilor statului, pana la sfarsitul anului”.
14) Octombrie 2012. Fonduri taiate de la investitii. Victor Ponta afirmase ca in urma unei rectificari bugetare din vara nu a fost taiat niciun ban de la drumuri. In realitate, au fost taiate 1,25 miliarde lei. Mai mult, pe 5 septembrie 2012, Guvernul a aprobat un memorandum prezentat de Ministerul Finantelor care propunea sistarea unor lucrari in transporturi. CNADNR a transmis, insa, la solicitarea HotNews, o lista cu proiectele de infrastructura oprite printr-un ordin al Ministerului Transporturilor emis in urma rectificarii bugetare. Intrebat de sumele taiate de la fonduri, Ponta a spus: „Nu este adevarat! N-am taiat niciun leu de la drumuri si de la fonduri europene”. Mai mult, Ponta chiar s-a aratat deranjat de astfel de intrebari. „De la ce investitie am taiat? Ia stai, ca incep sa ma supar acuma. Ia zi, de la ce investitie am taiat?”, s-a adresat Victor Ponta jurnalistului care i-a pus intrebarea legata de taierea fondurilor pentru investitii.
15) Noiembrie 2012. Victor Ponta, contrazis de ministrul justitiei. HotNews.ro a scris pe 27 noiembrie 2012 ca in circuitul de avizare din Guvern exista un proiect initiat de Ministerul Justitiei care limiteze drastic atributiile SRI si posibilitatea serviciului de a valorifica in instanta, ca probe, informatii care privesc marea coruptie. Ponta a negat imediat, spunand la B1, dar si intr-un comunicat oficial de presa, ca un astfel de proiect nu ar fi pe circuitul avizarii. A doua zi, Ministerul Justitiei a informat printr-un comunicat de presa ca proiectul exista, este in procesul de avizare si a trecut pe la inca doua ministere din Guvernul Ponta.
16) Decembrie 2012. Salariile de la Oltchim. Ponta a anuntat pe 3 decembrie ca in saptamana care tocmai incepea se va face plata salariilor pe luna noiembrie catre muncitorii de la Oltchim, ajungandu-se, astfel, aproape la zi. Cateva zile mai tarziu, Ministerul Economiei anunta ca angajatii de la Oltchim si-au primit, de fapt, salariile pe luna octombrie, nu pe luna noiembrie, asa cum anuntase Ponta.
17) Decembrie 2012. Ratarea intrarii in Schengen. Premierul Victor Ponta a afirmat, pe 6 decembrie, la Antena 3, ca Romania nu a intrat in Schengen in acea iarna pentru ca a?a a cerut Traian Basescu. „Romania nu a intrat in aceasta iarna, dar a fost pe ordinea de zi a Consiliului JAI problema intrarii Romaniei si a Bulgariei in Schengen, pentru ca asa a cerut Traian Basescu. A zis ‘dupa alegeri. Nu vorbiti inainte, ca nu cumva sa ajutati guvernul asta”, a spus Ponta despre Basescu. Si atunci o sa fim in februarie si o sa intram in Schengen’, a afirmat Ponta. Nici la urmatorul consiliu JAI, Romania nu a avut succes. In aprilie 2013, Ministrii de Interne si Justitie din statele membre UE reuniti au convenit amanarea deciziei privind aderarea Romaniei pana la o data nedefinita. Motivul a fost ca Germania, Olanda si Finlanda au conditionat aderarea de un raport MCV pozitiv. In ianuarie, raportul MCV a fost insa negativ din cauza evenimentelor din vara care au dus la suspendarea presedintelui.
18) Decembrie 2012. POSDRU deblocat si nu prea. Victor Ponta a anuntat pe 3 decembrie 2012 ca Guvernul a primit scrisoarea din partea Comisiei Europene privind deblocarea Programului Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). In realitate, abia la inceputul lunii februarie 2013, CE a confirmat deblocarea POSDRU si reluarea platilor pentru Romania.
19) Decembrie 2012- Aprilie 2013. Pactul de coabitare si numirile din Justitie. Pe 10 iulie, dupa suspendarea presedintelui, Ponta afirma ca nu va mai vorbi niciodata cu Traian Basescu. Pe 17 august, afirma: Nu vom coabita cu un presedinte ilegitim. Ce poti sa discuti cu un presedinte pe care poporul nu-l vrea in functie?. Cateva luni mai tarziu, imediat dupa alegerile parlamentare, a incheiat un pact de coabitare chiar cu presedintele.
20) Un efect al coabitarii au fost numirile pentru procuror general si sef DNA. Pe 10 iulie, Ponta afirma ca nu crede ca se vor mai face vreodata in Romania numiri politice pentru procuror general si sefia DNA. „Nu vreau sa am eu personal si Guvernul nicio legatura cu aceste numiri. E treaba ministrului Justitiei in care am toata increderea, e treaba CSM-ului si a presedintelui in functie”, spunea Ponta pe 10 iulie 2012. Anul urmator, in aprilie, propunerile au fost facute chiar de catre premier. In perioada nominalizarilor, premierul s-a razgandit de doua ori. Initial a spus ca va face el numirile in calitate de ministru interimar al justitiei. A doua zi a spus ca nu va mai face el propunerile si va numi mai intai un nou ministru al Justitiei, care va conduce aceste proceduri. A treia zi a trimis chiar el propunerile catre CSM printre care Tiberiu Nitu ca procuror general si Laura Kovesi ca sef DNA. Mai mult, in aprilie 2013, in ciuda protestelor colegilor din USL, Victor Ponta a reevaluat-o pe Kovesi si a spus ca a propus-o pe Kovesi la sefia DNA pe baza convingerilor proprii, fiind o garantie pentru Comisia Europeana.
21) Ianuarie 2013. Gazele de sist sunt bune, nu mai sunt rele. Unul dintre motivele introduse in textul motiunii de cenzura care a dus la caderea gruvernului Ungureanu a fost sustinerea de catre acesta a gazelor de sist. Mai mult, in mai 2012, odata numit in functie, guvernul Ponta a prezentat public un program de guvernare in care aparea la obiective „instituirea imediata a unui moratoriu” privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea unor studii. Incetul cu incetul, Ponta si-a schimbat pozitia critica fata de gazele de sist intr-un de sustinere. Astfel, in luna iunie 2012, Ponta a ajuns sa declare: Nu dorim sa fim nici singurii care accepta si nici singurii care se opun” utilizarii gazelor de sist, a spus premierul Ponta. Pe 5 ianuarie, a devenit sustinator oficial al gazelor de sist spunand: Ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv.
22) Martie 2013. Cat costa metroul din Drumul Taberei? In timp ce lucrarile la metroul din Drumul Taberei au fost sistate ca urmare a reducerilor la bugetul alocat, premierul Victor Ponta declara in repetate randuri, in doua sedinte succesive de guvern, ca „metroul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei costa cat autostrada Comarnic – Brasov” si ca s-au semnat contracte de 1,2 miliarde de euro. In realitate insa, contractele incheiate pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei ajungeau la „doar” circa 275 de milioane de euro.
23) Iunie 2013. Impozitarea indemnizatiilor compensatorii pentru toata lumea. Premierul Victor Ponta a anuntat ca a fost aprobata impozitarea indemnizatiilor compensatorii cu 85% doar in cazul fostilor manageri de la cele trei institutii care au fuzionat in Autoritatea de Supraveghere Financiara. Insa Monitorul Oficial l-a contrazis. Ordonanta de urgenta, aparuta in Monitorul Oficial nr. 331 din 6 iunie 2013, nu facea nicio diferentiere intre companii de stat, companii private sau institutii bugetare.
24) Iunie 2013. Cum si-a pus Ponta semnatura pe liberalizarea pretului la gaze. Ponta a spus ca liberalizarea pretului la gaze a fost a fost aprobata de fostul premier Emil Boc si a devenit obligatia Romaniei, care trebuie respectata. „Din pacate nu s-a facut in 2007-2008, nu s-a facut nici dupa aceea. Domnul Boc a aprobat – sigur, acuma minte pe la televizor ca nu a aprobat, dar are semnaturile puse acolo – si noi nu putem sa facem altceva decat sa… pentru ca e vorba de obligatiile Romaniei aici, chiar daca le-a semnat Boc”, spunea Ponta pe 12 iunie 2013. In realitate, Guvernul Ponta a fost cel care si-a pus semnatura. In luna iunie 2012, Guvernul Ponta a aprobat memorandumul privind calendarul de eliminare a preturilor reglementate la gazele naturale.Chiar Victor Ponta si-a pus semnatura pe acest document. Tot in luna iunie, Parlamentul a adoptat Legea 123 privind energia electrica si gazele naturale, unele prevederi facand referire chiar la calendarul de liberalizare a preturilor la gaze. Pentru consumatorii non-casnici, termenul final stabilit de lege este finalul lui 2014, iar pentru cei casnici finalul lui 2018. Ulterior, Ponta a repetat in mai multe randuri ca Boc a fost cel care a aprobat liberalizarea.
25) Iunie-Octombrie 2013. Privatizarea esuata a CFR Marfa, un sir lung de minciuni. In luna iunie, dupa ce Grup Feroviar Roman (GFR) a fost anuntat castigatorul licitatiei pentru CFR Marfa, premierul Victor Ponta declara ca ministrul de atunci Transporturilor, Relu Fenechiu, si-a facut bine treaba in aceasta problema si merita felicitari. Ponta s-a mai declarat si multumit de faptul ca investitorul de la CFR Marfa este roman. Investitorul era Gruia Stoica, un om de afaceri care, ulterior, a ajuns sa fie retinut din cauza unor probleme penale. Chiar si dupa au aparut suspiciuni ca acest investitor nu are cele 200 de milioane de euro pentru a plati pentru actiunile CFR Marfa, Ponta insista sa spuna ca privatizarea este in regula. Aflat in permanenta intr-un tur al televiziunilor, declara ca „nu e nimic in neregula cu privatizarea CFR Marfa”. In conditiile in care Gruia Stoica se afla in cautare de bani, pentru a tergiversa lucrurile, Victor Ponta a spus ca este nevoie de aprobarea unui proiect de Hotarare de Guvern privind privatizarea CFR Marfa, alta decat cea referitoare la aprobarea strategiei de privatizare. Mai departe, pentru a scapa de orice raspundere, Ponta a cerut ca noua Hotarare de Guvern privind privatizarea CFR Marfa sa fie trimisa la CSAT pentru aviz. Incepe un razboi al declaratiilor Ponta-Basescu. Presedintia afirma ca ar fi o ilegalitate ca CSAT sa se pronunte pe contractul de privatizare a companiei CFR Marfa. Ponta a spus ca in CSAT au fost aprobate alte trei contracte de privatizare. Basescu a negat acest lucru si l-a invitat sa nominalizeze cele trei contracte. Ponta nu a dat curs cererii, in schimb l-a atacat pe Basescu spunand: „Lasati-l pe Basescu ca e la plaja sau la Ciresica”. Pana la urma, in luna august, a avut loc sedinta CSAT insa nu a fost luata nicio decizie. Contrar declaratiilor anterioare, Guvernul a solicitat introducerea pe ordinea de zi a sedintei CSAT a subiectului CFR Marfa, nu avizarea privatizarii. Pana la termenul final, 14 octombrie, Gruia Stoica nu a platit cele 200 de milioane de euro.
26) Iulie 2013. Rezultatele recensamantului. Dupa publicarea rezultatelor finale ale recensamantului, Ponta a spus ca la referendumul din 2012 pentru demiterea presedintelui s-au prezentat peste 50% dintre cei cu drept de vot. Insa, indiferent de rezultatele finale ale recensamintului, rezultatele nu aveau nicio o relevanta legala in privinta stabilirii cvorumului de la referendumul din 2012 sau de la referendumuri viitoare. Numarul romanilor cu drept de vot era stabilit de Autoritatea Electorala Permanenta pe baza datelor de la Directia de evidenta a populatiei din Ministerul de Interne, si el cuprinde atat romanii cu drept de vot aflati in tara (adica ceea ce a comunicat INS, prin rezultatele de la referendum), cat si romanii cu drept de vot aflati in strainatate (din care INS a putut sa cuprinda in recensamint doar 727.500, fara a avea instrumente legale sa-i contorizeze pe toti cetatenii romani plecati in strainatate). In plus, INS precizase ca „datele de la recensamint nu pot fi folosite in nici un caz pentru organizarea unui referendum”.
27) Iulie 2013. Dupa gazele de sist, si Rosia Montana e buna. Ponta isi schimba si pozitia fata de Rosia Montana. Pana atunci se declarase impotriva. In acea perioada a facut afirmatia devenita celebra: Ca deputat, o sa votez impotriva Legii Rosia Montana, dar pe de alta parte, ca prim ministru, nu am dreptul. Pe 11 iulie 2013, cu ocazia prezentarii unui plan national de investitii, Ponta a afirmat ca vrea sa se avanseze in deblocarea proiectului Rosia Montana.
NOTA Legat de investitii, Ponta a spus pe 11 iulie ca una dintre tintele pentru 2013 este atragerea unor investitii de minim de zece miliarde de euro, ceea ce nu s-a intamplat nici pe departe.
28) Iulie 2013. Cum a contrazis FMI. Pe 13 iunie, premierul Victor Ponta declara ca Romania nu a cerut derogari FMI, declarand despre acestea ca sunt „o boala asta, cu tot felul de surse, ca sa ne tragem singuri cate un glont in picior”. Ponta a fost contrazis chiar de FMI. Pe 17 iulie, Fondul Monetar International a publicat scrisoarea de intentie trimisa de guvernul Romaniei. In documentul datat 10 iunie 2013, autoritatile solicita Fondului, printre altele, derogari pentru criteriile de performanta ratate. Pe data de 13 iunie, Mediafax relata ca Guvernul a ratat mai mult de jumatate dintre angajamentele asumate in negocierile cu FMI, inclusiv tinta arieratelor, dar ca solicita derogari din partea institutiei financiare astfel incat Consiliul Director sa accepte inchiderea cu succes a acordului. In seara aceleiasi zile, premierul Victor Ponta nega, in cadrul unei interventii la Romania TV, informatiile conform carora Romania ar fi cerut derogari de la institutia financiara.
29) Iulie 2013. Aducerea lui Hayssam in tara-Eroul Ponta. Pe 19 iulie apare Presedintia anunta ca Omar Hayssam va fi adus in tara dupa 7 ani. Imediat, Ponta a iesit sa-si aroge niste merite pe care nu le avea. Aducerea in tara dupa 7 ani a lui Omar Hayssam reprezinta „un succes al institutiilor statului – Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei”, a declarat Ponta. In ceea ce priveste Presedintia Romaniei, primul ministru a spus ca „Eu nu cunosc vreun rol. A, ba da, a dat comunicatul de presa.” Ponta a sustinut ca Romania nu are un acord de extradare cu Siria, fiind pusa in aplicare „o hotarare judecatoreasca definitiva”, iar procedurile fiind derulate de Ministerul Justitiei. Ponta spunea ca Romania si Siria nu au tratat de extradare, dar Monitorul Oficial il contrazice. In Monitorul Oficial nr. 411 din 2012 a fost publicata LEGEA nr. 79 din 13 iunie 2012 pentru ratificarea Tratatului privind extradarea dintre Romania si Republica Araba Siriana. In cele din urma, Ponta a admis ca exista tratat de extradare. In tot acest timp, Basescu a lasat sa se inteleaga ca Hayssam a fost adus in Romania in urma unei operatiuni neautorizate pe teritoriul altui stat.
30. Septembrie 2013. Razboiul cu presa. Pe 26 septembrie, Ponta s-a contrazis iar cu jurnalistii din presa straina. A spus ca declaratiile sale pentru agentia britanica Reuters referitoare la decizia Parlamentului in cazul Rosia Montana au fost prost intelese atat de presa romana, cat si de cea straina. Astfel, dupa ce a catalogat titlul agentiei Mediafax drept o „minciuna ordinara”, „manipulare”, „mare magarie”, Ponta a sustinut ca si cei de la Reuters l-au interpretat gresit, dand un „titlul tampit”. Razboiul lui Victor Ponta cu presa straina, acum episodul Reuters: Au dat un titlu tampit. Titlul era: „Prim-ministrul Romaniei spune ca respingerea proiectului aurifer ar descuraja investitorii”. Stirea a fost preluata apoi de agentia romana Mediafax si de restul presei. Titlul a fost dat in urma aceste declaratii: „Daca Parlamentul va decide sa nu se faca acest proiect, nu va fi o mare problema (din punct de vedere economic), dar daca Romania ofera mesajul ca suntem impotriva investitorilor straini, impotriva exploatarii potentialului nostru, acest lucru ar fi o catastrofa pentru Romania”. Ponta sustinea ca titlul „e invers decat ce am spus in interviu”.
31) Octombrie 2013. Raportul MCV nu era tocmai bun. Ministrul francez al afacerilor europene, Thierry Repentin, spune ca Romania si Bulgaria nu vor fi probabil primite in Schengen, din cauza raportului MCV, care va fi negativ. In schimb, premierul Victor Ponta sustine ca raportul MCV este bun, motiv pentru care va fi amanat. „Ne-am facut lectiile pe MCV, care probabil ca va fi bun si de aia va fi amanat. Daca era ceva rau, venea mai repede. (…) Probabil ca raportul MCV, pentru ca nu e rau, pentru ca-i bun, se va amana. N-o sa fie in decembrie”, a spus Ponta la inceputul sedintei de miercuri a Guvernului. In ianuarie 2014, „atacurile media motivate politic” au figurat pentru al doilea an consecutiv, in raportul MCV. Raportul MCV publicat in ianuarie 2014 arata ca este necesara acordarea in continuare a unei „atentii speciale” situatiei din Romania si Bulgaria, a precizat Ambasada Olandei, la solicitarea Mediafax.
32) Octombrie 2013. Ooops! Au rasarit niste taxe! Pe 5 octombrie 2013, Ponta a spus ca nu vor fi schimbari fiscale majore in 2014. A mai spus si ca accizele scad. O luna mai tarziu a anuntat o serie de taxe pentru 2014: introducerea unei taxe de 1,5% pe constructii speciale (taxa pe stalp), introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenti la carburanti si calcularea tuturor accizelor dupa un curs fictiv, mult mai mare decat cel real, de 4,74 lei pentru un euro.
m
33) Octombrie 2013. Cum a vandut premierul Ponta intalnirea cu vicepresedintele Biden.Dupa o vizita in SUA, Victor Ponta s-a contrazis de la o televiziune la alta pe tema unei intalniri cu vicepresedintele Joe Biden. La TVR a admis cu subiect si predicat ca a discutat cu vicepresedintele Joe Biden despre procurori si despre independenta justitiei. In schimb, la Antena 3 a negat vehement discutia despre procurori afirmand ca sunt „inventii”.
34) Noiembrie 2013. Taxe noi pentru investitii. Pe 4 noiembrie, Victor Ponta a anuntat noile taxe si impozite pentru 2014: intoducerea unei taxe de 1,5% pe constructii speciale (taxa pe stalp), introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenti la carburanti si calcularea tuturor accizelor dupa un curs fictiv, mult mai mare decat cel real, de 4,74 lei pentru un euro. Ponta a spus atunci, alaturi de Daniel Chitoiu, idee reluata in mai multe randuri apoi, ca banii stransi din aceste noi taxe vor fi folositi pentru autostrazi, pentru cresterea investitiilor. In 2014, s-a dovedit ca investitiile publice au scazut drastic. Doar la ultima rectificare bugetara, cea de la sfarsitul lui septembrie, Guvernul a taiat 4 miliarde de lei de la investitii, redirectionand banii catre primarii prin Ministerul Dezvoltarii. La inceputul lui 2014, presedintele Traian Basescu a avertizat in mai multe randuri ca banii din noile taxe vor fi folositi, de fapt, pentru Ministerul Dezvoltarii condus de Liviu Dragnea. Este an electoral.
35) Noiembrie 2013. Cum NU a vorbit cu Antonescu la telefon. Presedintele PNL, Crin Antonescu, a negat, contactat de „Gandul”, ca ar fi fost sunat de premier si ar fi discutat despre subiectul comisiei de ancheta privind „cazul Calarasi”, asa cum spusese anterior Victor Ponta. Liderii USL s-au intalnit apoi intr-o sedinta de urgenta pentru a clarifica lucrurile. La finalul mai multor ore de discutii, Ponta a sustinut ca a vorbit la telefon cu Antonescu intr-o alta zi, iar la mijloc a fost o nelamurire. „Domnul Antonescu a inteles ca e vorba despre comisia de la Senat, eu de comisia comuna”. Crin Antonescu, intrebat apoi de ce Victor Ponta spune ca a discutat cu el la telefon despre Comisia Calarasi, a spus ironic: M-o fi confundat cu Daniel Constantin.
36) Decembrie 2013. Mitropolitul a fost huiduit. Premierul Ponta a fost huiduit la Cluj-Napoca de un grup care se opune proiectului Rosia Montana. Ponta era atunci cu Mitropolitul Clujului, IPS Andrei. Intrebat cum comenteaza ca a fost huiduit, Ponta a dat de inteles ca nu el a fost tinta, ci mitropolitul. „Ideea de a huidui un mitropolit intr-un lacas de cult nu am mai auzit-o pana acum si tine de educatie”, a spus Ponta.
37) Decembrie 2013. Martea neagra. Pe 10 decembrie, majoritatea USL din Parlament a incercat – printr-o procedura total netrasparenta – sa adopte in Parlament o serie de legi controversate: legea amnistierii si gratierii (care urma sa gratieze pedepsele cu inchisoare de pana la 6 ani), doua legi care mutilau Codul Penal (prin care parlamentarii erau scosi din categoria functionarilor publici, iar alesii locali aveau liber la contractele cu statul) si legea lobby-ului (care permitea demnitarilor sa faca lobby). ¬Eu n-am fost marti aici, n-am scos parlamentari din sala, n-am bagat in sala, eram la Johannesburg. Parlamentul de aia legifereaza, nu trebuie sa imi ceara mie voie¬, a fost modalitatea in care Ponta a incercat sa scape de raspundere. Acesta a mai spus ca nu stia de legi, in afara de ca privind amnistia. Ponta a mai spus referitor la faptul ca Traian Basescu i-a cerut demisia pentru ca stia de modificarile la Codul Penal, ca nu trebuia neaparat ca el sa stie acest lucru si ca Valeriu Zgonea i-a spus ca acest proiecte au fost puse pe ordinea de zi de toti liderii de grup. In realitate, ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor de marti fusese modificata in plen, in timpul dezbaterilor. Pana in acea zi „neagra”, Ponta a tot promis principalilor lideri occidentali ca va respecta valorile justitiei si statului de drept.
38) Ianuarie 2014. Fuga din fata Victoriei Nuland, dupa martea neagra. La inceputul lunii ianuarie 2014, Victoria Nuland, asistentul pentru afaceri europene si eurasiatice al Secretarului de Stat John Kerry, va face o vizita in Romania in perioada 10-11 ianuarie, pentru discutii referitoare la statul de drept. Toate informatiile obtinute de HotNews.ro indica faptul ca americanii au solicitat intalnire cu premierul, dar Ponta a refuzat-o. Pentru a nu se intalni cu Victoria Nuland, Ponta a folosit drept pretext faptul ca are alt program care nu poate fi modificat exact in acele zile. La doar o zi dupa vizita Victoriei Nuland, Ponta s-a dus la Antena 3 unde a spus ca programul care nu putea fi modificat era, de fapt, o vizita privata in Italia. „Am fost trei zile acolo cu sotia”, a spus Ponta.
39) Ianuarie 2014. MCV, pozitiv sau negativ? Premierul Victor Ponta considera ca raportul MCV prezentat de catre Comisia Europeana releva ca Romania a facut progrese importante si substantial. Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene (CE), Mark Gray, a declarat in prezentarea raportului MCV, ca exista inca ingrijorari legate de independenta justitiei in Romania, el subliniind ca modificarile la Codul penal au generat „ingrijorari majore” in legatura cu capacitatea de combatere a coruptiei. „Exista inca ingrijorari in legatura cu independenta justitiei si exista foarte multe exemple in ceea ce priveste un grad de opozitie la masurile anticoruptie si de integritate”, a afirmat Mark Gray. El a aratat ca amendamentele adoptate de Camera Deputatilor in decembrie 2013 la Codul penal „au dus la ingrijorari majore in legatura cu capacitatea de combatere a coruptiei”.
40) Ianuarie 2014. Memorandumul cu Rompetrol-Unde sunt investitiile promise?In ianuarie Guvernul a aprobat un act normativ prin care accepta sa piarda 400 milioane de dolari contra unei promisiuni de investitii de un miliard de dolari fara clauze punitive. Guvernul Ponta s-a luptat aproape un an sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, „unui mare proiect de investitii”. De atunci au trecut 8 luni, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari. Dimpotriva, doar a pierdut sansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.
41) Ianuarie 2014. Modificarea noilor Coduri Penale si de Procedura Penala prin OUG. Timp de doua luni, Guvernul Ponta a promis ca le modifica prin OUG. „Majoritatea USL a adoptat in august 2013 Legea de Punere in Aplicare a noilor Coduri. Aceasta lege a schimbat in mod semnificativ continutul Codurilor adoptate in 2009 de guvernarea Boc si promulgate de presedintele Basescu. Azi, premierul Victor Ponta manipuleaza opinia publica afirmand ca s-au trezit unii sa tipe dupa cinci ani ca nu-s bune codurile si ca daca aveau ceva de zis o puteau face atunci. Adevarul e ca nu s-au trezit dupa cinci ani, ci dupa doua – trei luni, dupa ce s-au dumirit ce bombite au strecurat parlamentarii PSD si PNL in noile Coduri, modificate prin Legea de Aplicare”, scrie Dan Tapalaga in articolul „Asta le-a iesit. Cum au procedat”. Abia pe 5 februarie 2014, au fost adoptate noile Coduri. Insa, nu a fost rezolvata problema. „Guvernul Ponta si-a incalcat iarasi cuvantul dat si a inselat asteptarile magistratilor, pacalind din nou opinia publica. Li s-a promis saptamana trecuta ca o serie de probleme sensibile ridicate de intrarea invigoare a noilor Coduri la 1 februarie vor fi reglate printr-o ordonanta de urgenta. Una dintre cele mai mari piedici in calea procurorilor o reprezinta azi prevederea din Codul de Procedura Penala potrivit careia interceptarile nu mai pot fi realizate decat dupa inceperea urmarii penale, adica dupa anuntarea prealabila a celui anchetat”, scria Dan Tapalaga pe 6 februarie in articolul „Noua politica de stat”.
42) Februarie 2014. Momentul STS. Premierul a cerut public demisia sefului STS, desi Serviciul de Telecomunicatii Speciale a fost exonerat de vina intr-un raport facut public de Guvern. Amintim ca Guvernul a facut public un raport despre accident care nu arata o vina a STS, desi premierul Ponta a cerut in mod repetat demisia directorului Serviciului pe motiv ca acesta ar fi responsabil. Totodata, din raportul facut public de Guvern si realizat de vicepremierul Gabriel Oprea a fost scoasa o informatie-cheie legata de faptul ca armata determinase cu o precizie de 2 km pozitia aeronavei prabusite.
43) Martie 2014. Cum creste factura la energie intr-o luna cat in 50. Premierul Victor Ponta sustinea ca presedintele Traian Basescu nu doreste sa promulge legea privind reesalonarea acordarii certificatelor verzi deoarece are interes sa sprijine producatorii de energie regenerabila prin cresterea facturii la energie. In replica, purtatorul de cuvant al presedintiei, Bogdan Oprea, spune ca „afirma?iile domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta sunt voit mincinoase ?i urmaresc dezinformarea vadita a ceta?enilor”. La inceputul sedintei de Guvern din 12 martie, Ponta a spus ca prin nepromulgarea Legii, factura energiei va creste cu 50%. Ulterior a revenit si a spus ca aceasta crestere va fi doar pe componenta de energie regenerabila din factura. In realitate, impactul era in jur de 1% asupra facturii.
44) Aprilie-Iulie 2014. Cu Duicu in birou. Ponta catalogheaza informatiile potrivit carora presedintele CJ Mehendinti, Adrian Duicu, ar fi fost la cabinetul prim-ministrului pentru a determina o promovare in centrala Ministerului Afacerilor de Interne, drept „inscenare de presa”. Insa, sunt informatii cuprinse intr-un referat al procurorilor DNA. Ponta sustine ca nu. „DNA nu are nici o treaba cu chestia asta. A fost o inscenare de presa”. Afirmatia ca este o inscenare de presa a fost reluata in mai multe randuri. Dupa ce a aparut informatia ca Duicu ar fi facut trafic de influenta la cabinetul premierului, Ponta a luat decizia sa-si mute biroul din Guvern la Ministerul Apararii. Spunea ca se teme de unele inscenari. „Pentru ca pana in luna noiembrie ma astept la inscenari…”, a spus luni Ponta la RTV facand referire la cazul Duicu. In iulie, Ponta a negat ca ar fi luat masa cu Duicu, fapt contrazis apoi chiar de rechizitoriul procurorilor DNA. Premierul Victor Ponta s-a intalnit cu baronul PSD, Adrian Duicu la masa in data de 8 iulie 2013 la restaurantul Joseph din Capitala, scrie negru pe alb in rechizitoriul procurorilor DNA, detaliu mentionat in articole publicate de Gandul si de EVZ. Dupa intalnire, Duicu ii comunica lui Ionel Georgescu ca i-ar fi rezolvat problema numirii la conducerea Directiei Anti-Frauda din ANAF. Ponta a negat in urma cu cateva zile, cand in presa au aparut detalii despre aceasta intalnire, ca ar fi luat masa cu Duicu.
45) Iunie 2014. Banii de la FMI. Premierul Victor Ponta a declarat pe 16 iunie ca Romania poate accesa in orice moment linia de credit de doua miliarde de euro, dupa ce delegatii FMI si CE au parasit saptamana trecuta Bucurestiul, in urma deciziei guvernului de a reduce CAS cu cinci puncte procentuale. Insa cu cateva zile in urma, fostul ministru Liviu Voinea, recunoscuse ca Executivul nu poate accesa linia de credit pusa la dispozitie de FMI. „Fondul Monetar International ne pune la dispozitie in orice moment am avea nevoie sa accesam linia de credit de 2 miliarde. Nu avem nevoie, dar daca, Doamne fereste, se intampla cine stie ce cataclism, maine putem sa accesam”, a spus Ponta intr-un interviu pentru Agerpres, negand astfel afirmatiile fostului ministru Voinea.
46) Iulie 2014. Cum a cerut Ponta CCR sa se pronunte preventiv. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis pe 9 iulie cu unanimitate de voturi, ca nu a existat conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si presedinte legat de reprezentarea statului roman la Consiliul European care avusese loc in iunie. Practic se repeta povestea din vara lui 2012. Ponta sesizase Curtea Constitutionala in legatura cu reprezentarea Romaniei la Consiliul European de la Bruxelles din 26-27 iunie. Ponta i-a cerut lui Traian Basescu mandat pentru a reprezenta Romania la Consiliul European, insa seful statului l-a refuzat, anuntand ca el va participa la Consiliul de la Bruxelles. Ponta a sesizat CCR motivand ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si presedinte. CCR a spus ca nu este niciun conflict juridic. Pentru a se apara, Ponta a spus in acea zi ca, de fapt, sesizarea pe care a transmis-o Curtii nu se refera la actualul sef al statului, ci este o situatie pe care o vrea clarificata pentru cei care vor conduce Palatele Cotroceni si Victoria din noiembrie. Cu alte cuvinte, Ponta sustinea ca a cerut ca CCR sa pronunte o decizie preventiva 🙂
47) Iulie 2014. ZF a plagiat, nu Guvernul. Ponta a acuzat pe 23 iulie Ziarul Financiar ca ar fi plagiat Guvernul, situatia fiind invers, de fapt. Premierul a mai declarat miercuri, in debutul sedintei de guvern: „Am aflat ca am plagiat un grafic de la un ziar care l-a plagiat de la Ministerul de Finante. Deci, e caz grav deja. Ma rog, pentru cei care au mintea la ei, vor vedea foarte clar toate datele…”. Cu o zi in urma, premierul Victor Ponta a folosit, in prezentarea unui material, reprezentand bilantul la doi ani de activitate, un infografic publicat de Ziarul Financiar pe 9 iulie 2014, care ilustreaza scaderea randamentelor la titlurile de stat in lei, fara sa citeze insa sursa infograficului. Apoi, la solicitarea jurnalistilor de a explica de ce a folosit infograficul fara sa citeze sursa, respectiv Ziarul Financiar, premierul a afirmat ca importanta este corectitudinea datelor prezentate.
48) Iulie 2014. Basescu a fost badaran. Inregistrarea unei discutii dintre presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta si ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a fost data publicitatii de catre administratia prezidentiala si postata pe contul de Facebook „Alaturi de presedintele nostru”. Inregistrarea a fost difuzata pe 14 iulie pentru a demonstra ca presedintele nu a avut un „comportament badaranesc” fata de Ioana Petrescu asa cum acuzase premierul. „Presedintele a avut un comportament badaranesc fata de doamna Petrescu, am aflat ca studiile la Harvard nu sunt nimic fata de studiile domniei sale”, spusese premierul inainte de difuzarea inregistrarii. Aceasta a aratat ca acel „comportament badaranesc” consta, de fapt, in urmatorul comentariu facut de Basescu: „Roubini e economist de Harvard, ma asteptam la argumente de genul lui, nu….”. Discutia dintre cei trei s-a purtat pe marginea sustenabilitatii masurii de reducere a CAS.
49) Iulie 2014. Declaratie bizara a premierului.Premierul Victor Ponta a facut, la inceputul sedintei de Guvern din 16 iulie, o declaratie care il punea in dezacord cu el insusi. „Anul trecut, daca nu ma insel, dle ministru Voinea, companiile de stat ne-au produs o pierdere de -nu mai stiu -400 de milioane, parca, nu?”, a spus Ponta. Raspunsul ministrului pentru buget Liviu Voinea a venit imediat: „Au stat mai bine decat cu un an in urma”. Pana in acea zi si Ponta sustinea ca societatile de stat au avut rezultate mai bune in 2013 fata de 2012, obtinand chiar un profit total de 350 de milioane de euro, nicidecum pierderi de 400 milioane cum spune acum. Declaratia a fost facuta in contextul in care a anuntat ca Guvernul are o noua abordare privind managementul privat. Insa, noua abordare nu este cunoscuta.
50) August 2014. Ponta si cresterea economica.Pe 14 august, Victor Ponta a scris, pe pagina sa de Facebook, ca Romania continua cresterea economica, imediat dupa ce Institutul National de Statistica anuntase ca economia s-a contractat in trimestrul al doilea fata de trimestrul intai al anului, cu 1%. Intrebat apoi cum comenteaza afirmatia lui Traian Basescu, care a spus intr-o conferinta de presa ca Romania a intrat in recesiune economica, potrivit datelor Eurostat, care indica doua trimestre consecutive de reducere a activitatii economice in tara noastra, Ponta a spus ca atunci „cand vorbim de economie, mizeriile lui Basescu nu cred ca sunt importante”. Apoi a reiterat faptul ca Romania a inregistrat o crestere de 2,6% in primul semestru al acestui an fata de perioada similara din 2013.
51) August 2014. Furtul de primari. Pe 25 august, Victor Ponta a spus ca ordonanta care va permite migratia politica a alesilor locali este necesara pentru a debloca autoritatile locale care nu se mai pot asigura majoritati in teritoriu si care nu mai pot din aceasta cauza sa adopte decizii importante pentru comunitati. In realitate, Ordonanta a permis cooptarea de catre PSD a sute de primari ai ACL. Doar de la PNL au plecat circa 350 de primari. Procesul a fost finalizat cu doar cateva zile inainte de primul tur al alegerilor.
52) August 2014. Ponta si DNA. Pe 26 august, Ponta a spus ca Traian Basescu a sesizat DNA cu privire la atribuirea lucrarilor la autostrada Comarnic-Brasov. Astfel a interpretat el o afirmatie a presedintelui facuta de Basescu la investitura lui Ioan Rus in functia de ministru al transporturilor. Acesta atragea atentia asupra unor posibile nereguli la atribuirea lucrarii la Autostrada Comarnic -Brasov „Si a facut sesizare la DNA. Atentie, a facut sesizare pentru un contract pe care noi nu l-am semnat. Deci el a zis: ‘Va spun eu ca astia-s niste corupti !?’. DNA, daca primeste sesizare, sigur, s-a dus si a intrebat: ‘Ati semnat vreun contract?’. ‘Nu, nu am semnat inca. O sa-l semnam!’. ‘Aaa… ca ne-a zis domnul Basescu ca atunci cand o sa-l semnati o sa fie ceva…'”, a adaugat Ponta. In replica, purtatorul de cuvant al sefului statului, Bogdan Oprea, a precizat, marti, ca presedintele Traian Basescu nu a facut nicio sesizare la DNA cu privire la atribuirea lucrarii la Autostrada Comarnic -Brasov, asa cum, „in mod mincinos”, a afirmat premierul Victor-Viorel Ponta. In replica, fostul purtatorul de cuvant al presedintelui, Bogdan Oprea a declarat ca afirmatia premierului este mincinoasa. Ulterior, DNA a precizat ca nu s-a primit vreo sesizae de la Presedintie sau presedinte privind autostrada Comarnic-Brasov
53) Octombrie 2014. Ponta a uitat de declaratia de la Orastie. Ponta nu l-a sanctionat pe Liviu Dragnea asa cum promisese in iunie. Dupa Comitetul Executiv de la Orastie, de la finele lunii iunie, premierul Ponta sustinea ca oricine va discuta despre preluarea puterii in partid inainte de 16 noiembrie va fi exclus din partid, chiar si pe Dragnea daca este cazul. Cu toate acestea, pe 22 octombrie, Sebastian Ghita a spus la Romania Tv, post de televiziune pe care il conduce ca el si Liviu Dragnea vor candida in tandem pentru sefia PSD, dupa alegerile prezidentiale, in cazul in care Victor Ponta va fi ales presedinte. Dragnea nu a negat acest scenariu. Dimpotriva, a spus ca daca ar urma sa candideze la Congres pentru functia de presedinte al partidului, va face echipa cu Sebastian Ghita, asigurandu-i pe membrii PSD ca, dupa ce Victor Ponta va deveni presedinte, partidul „nu va ramane la mana niciunui combinator”. Victor Ponta a fost intrebat dupa acest anunt ce parere are despre tandemul Liviu Dragnea – Sebastian Ghita la conducerea PSD. „Haideti sa vorbim de Romania si dupa aceea vorbim de subiectul…”, a raspuns premierul.
54) Octombrie 2014. Clasamentul „Doing Business 2015”. Premierul Victor Ponta s-a laudat in sedinta de Guvern din 29 octombrie ca Romania a urcat in 2014, in clasamentul ‘Doing Business 2015’ elaborat de Banca Mondiala, pe locul 48 din 189 de tari de pe pozitia 73 pe care o ocupa in 2013. Adica, 25 de pozitii, dupa spusele premierului. In realitate, Banca Mondiala a precizat ca Romania a urcat doar doua pozitii fata de locul 50 de anul trecut, conform unui calcul in functie de schimbarile de metodologie.
55) Noiembrie 2014. Votul din diaspora. Char in ziua alegerilor din primul tur, Victor Ponta a dat vina pe Biroul Electoral Central (BEC) si pe Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) pentru proasta organizare a alegerilor in starinatate. „Organizarea in sectiile de vot apartine Biroului Electoral Central” iar guvernul „asigura doar conditiile. Va dau numarul AEP sa-i intrebati pe ei, a declarat prim-ministrul chestionat de jurnalisti despre cozile interminabile de la sectiile de vot din strainatate. Ponta este insa contrazis de mai multe acte normative. In primul rand de legea 370/2004 pentru alegerea presedintelui Romaniei precizeaza: „Organizarea si numerotarea sectiilor de votare din strainatate se stabilesc de catre ministrul afacerilor externe, prin ordin. Cu alte cuvinte, responsabil este guvernul condus de insusi Victor Ponta. Apoi, la art. 66 alin 2 se precizeaza: „sediile birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate se asigura de catre Ministerul Afacerilor Externe”. Asadar, legea il contrazice pe Victor Ponta: nu BEC, nici AEP organizeaza sectiile de vot din strainatate, ci Ministerul Afacerilor Externe, deci Guvernul Romaniei.De atunci, BEC a spus in doua randuri ca exista temei legal pentru infiintarea de noi sectii de vot in strainatate. BEC a explicat ca Ministerul de Externe are baza legala pentru a deschide sectii noi de votare in strainatate, invocand o hotarare pe care a dat-o pe 4 noiembrie. BEC explica faptul ca hotararea de pe 4 noiembrie interpreteaza legea 370/2004 in sensul in care sintagma „aceleasi liste de alegatori” de la primul tur se refera la sectiile de votare din tara. Cu alte cuvinte, BEC arata ca numarul sectiilor de votare din strainatate nu poate fi conectat cu listele de vot, ceea ce inseamna ca Ministerul de Externe putea organiza in turul doi oricate sectii de votare noi ar fi fost necesare pentru desfasurarea in bune conditii a procesului de vot.
- BONUS 1: Sapte case, trei terenuri si trei masini. Atatea ar fi trebuit Ponta sa treaca in declaratia de avere. Insa, a „uitat” de cele trei case mare, doua terenuri si doua masini ale sotiei. Ponta si sotia sa Daciana detin 7 apartamente si case de locuit sau de vacanta. Dar, Victor Ponta a trecut in declaratia de avere depusa la BEC ca detine 4 case, din care 3 apartamente in Bucuresti si o casa in judetul Gorj. In acelasi timp, in declaratia sa de avere a Dacianei Sarbu sunt trecute alte trei locuinte: un apartament de 167 mp in Bucuresti si doua case de vacanta in Prahova, una de 196 mp si alta de 202 mp. Cea de 202 mp a fost cumparata in 2010 cand era casatorita cu Victor Ponta. Aceeasi situatie si la terenuri. Impreuna ar detine trei terenuri. Insa, Victor Ponta a trecut un teren intravilan in Gorj, iar Daciana Sarbu un teren intravilan in Prahova si unul forestier in Dambovita. Si masinile le impart. Victor Ponta si sotia sa, Daciana, detin, conform declaratiilor de avere, trei autoturisme. Victor Ponta a trecut in declaratia de avere un Citroen fabricat in 2012 si un Fiat din 2010. Daciana Sarbu a trecut un Land Rover din 2011. Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice prevede, la articolul 3, alieneat 2, ca declaratiile de avere se fac in scris, pe propria raspundere, si cuprind drepturile si obligatiile declarantului, ale sotului/sotiei, precum si ale copiilor aflati in intretinere. Pana acum, Agentia Nationala de Integritate nu s-a pronuntat asupra acestui aspect desi au fost depuse sesizari.
- BONUS 2: Cititi si Noile aventuri ale baronului Ponthausen, scris de Dan Tapalaga, despre cum manipuleaza Ponta cand minte ca Neamtul va vinde Ardealul ungurilor.
Si lista poate continua…