70 de firme, păgubite cu două milioane de euro. Mecanismul pus la cale de o grupare acuzată de evaziune fiscală și înșelăciune

Zeci de percheziţii au fost făcute miercuri în București și în judeţele Neamţ, Braşov, Ilfov, într-un dosar vizând infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave și spălare de bani. Conform anchetatorilor, printr-un mecanism bine gândit o grupare ar fi înșelat 70 de firme cu aproximativ două milioane de euro.

Potrivit DIICOT, începând cu luna ianuarie a acestui an, în București s-a constituit un grup infracțional organizat în scopul obţinerii de importante beneficii materiale prin înşelăciune, grup la care pe parcurs au aderat și alți membri.

Conform procurorilor, gruparea a acționat în mod coordonat, prejudiciind cu aproximativ două milioane de euro peste 70 de firme din toată țara, producători sau distribuitori de diferite mărfuri.

Cum acționa gruparea

Provcurorii spun că firmele au fost induse în eroare la negocierea, încheierea și derularea unor contracte de vânzare-cumpărare mărfuri pentru care nu a existat niciodată intenția de a le achita, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoștea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont, în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste.

Activitatea grupului infracțional organizat, constituit și din apropiați ai unor grupări infracționale din municipiul București, a fost minuțios pregătită și a presupus parcurgerea următoarelor etape, conform DIICOT:

• „Într-o primă etapă, membrii grupului au preluat în mod succesiv, prin persoane interpuse, de condiție socială precară, în scopul înlesnirii comiterii infracțiunii de înșelăciune, 3 societăți comerciale, toate cu istoric financiar-bancar și comercial pozitiv, cărora le-au încheiat și asigurări de credit comercial, cu intenția de a crea o aparență de bonitate și stabilitate financiară, astfel încât furnizorii comerciali să accepte livrarea de mărfuri cu plata la termen.
• După preluarea societăților, într-o a doua etapă, au fost create conturi de email, prin intermediul cărora au fost lansate cereri de ofertă către diferite persoane juridice, producători sau distribuitori a unei varietăți de mărfuri și produse (de exemplu: autovehicule, combustibili, utilaje, uleiuri, vopseluri şi materiale de construcţie, echipamente de protecţie în construcţii, cherestea, piese auto, aparatură casnică de mică sau mare dimensiune, aparatură electronică şi telefoane mobile, produse de birotică și papetărie, produse alimentare şi produse congelate).
• Pentru a evita întâlnirea cu reprezentanții furnizorilor și, implicit, identificarea ulterioară de către organele de urmărire penală, membrii grupului au transmis contractele, facturile sau instrumentele de plată prin intermediul altor persoane, prin poștă sau prin e-mail.
• Fiecăruia dintre membrii grupului i-a fost atribuită o calitate și o identitate falsă în cadrul societăților comerciale folosite în circuitul infracțional, fiindu-le interzis în mod expres să acționeze în afara “zonei de responsabilitate”.
• Aceștia au dobândit cunoștințe de specialitate în domeniu și au folosit termeni specifici în discuțiile purtate cu reprezentanții firmelor înșelate.
• Pentru fiecare societate comercială utilizată în activitatea infracțională au fost închiriate mai multe depozite intermediare, de obicei în mai multe județe din țară, unde mărfurile erau descărcate și ulterior încărcate și transportate către alte puncte de depozitare sau diverși clienți, regula fiind ca marfa să fie livrată direct beneficiarului final, cu excepția situației în care transportatorul era un apropiat al grupului infracțional organizat.
• În a treia etapă, produsele obținute în mod ilicit au fost valorificate în două moduri: fie au fost vândute, fără documente legale, unor persoane fizice sau juridice la un preț care reprezenta între 40 și 50% față de valoarea de achiziție, fie au fost reintroduse, în mod fictiv, în circuitul comercial, prin întocmirea în fals a unor documente financiar-contabile, în numele altor societăți controlate de grupul infracțional organizat, ascunzându-se proveniența reală a mărfurilor. În acest sens, o parte dintre produse au fost chiar valorificate prin procedura de ofertare publică, fiind achiziționate de către instituții cunoscute din România”.

Procurorii spun că acționând în acest fel, prin crearea circuitului de ascundere a provenienței mărfurilor obținute prin înșelăciune, sumele de bani obținute au dobândit o aparență de legitimitate, având în vedere faptul că au fost obținute în urma unor contracte derulate cu instituții publice.