8 din 10 ucraineni refugiați sunt mulțumiți de sprijinul primit, chiar dacă 50% dintre ei rămân sub pragul sărăciei. Care e situația în România

Peste 80% dintre familiile ucrainene sunt mulțumite de asistența pe care o primesc în țările în care au solicitat azil, însă aproape jumătate dintre acestea rămân sub pragul sărăciei. Asta indică faptul că asistența, deși apreciată, nu este suficientă, potrivit raportului interinstituțional privind protecția și responsabilitatea pentru refugiații din Ucraina, care a fost publicat la sfârșitul lunii iunie de Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). 

• Articolul a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE, de către Sebastian Pricop (HotNews.ro), alături de Martina Bozukova (Mediapool – Bulgaria), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia), Silvia Martelli (Il Sole 24 Ore – Italia) și Lola Garcia-Ajofrin (El Confidencial – Spania).

Documentul UNHCR examinează starea protecției pentru refugiații ucraineni din 7 țări europene: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Moldova, Polonia, România și Slovacia. În cadrul fiecărei țări, nivelul de satisfacție cu privire la sprijinul acordat refugiaților ucraineni variază: printre țările foarte bine cotate se numără Moldova (98%), Slovacia (90%) și Ungaria (88%), în timp ce în România (61%), Bulgaria (69%) și Polonia (77%) sunt raportate niveluri mai scăzute de satisfacție.

În medie, 7% din cele 11.530 de familii ucrainene intervievate din cele șapte țări sunt nemulțumite de ajutorul acordat, ponderea cea mai mare fiind înregistrată în România (14%) și Bulgaria (9%). Nemulțumirea se referă în principal la valoarea ajutorului financiar și este vizibilă în special în familiile în care există o persoană cu handicap.

Sprijinul social la care au dreptul refugiații ucraineni diferă de la stat la stat în funcție de specificul legislației locale. Programele inițiale de sprijin pentru cei care au fugit din calea războiului în majoritatea țărilor au fost între timp revizuite și modificate, concentrându-se acum pe integrarea ucrainenilor și a copiilor acestora.

Ce sprijin primesc refugiații ucraineni în România?

Din cele 5,5 milioane de ucraineni care au trecut prin România de la începutul războiului, sub o sută de mii au decis să rămână. 

Potrivit datelor publicate de Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), la începutul lunii februarie 2024, în România se aflau aproape 79.000 de refugiați ucraineni. Este o scădere considerabilă față de aceeași perioadă a anului trecut, când erau peste 113.000.

De la declanșarea războiului și până în ianuarie 2024, peste 21.000 de cetățeni ucraineni s-au înregistrat în evidențele agențiilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) pentru servicii de informare, consiliere profesională și mediere a muncii.

2.736 de cetățeni ucraineni au fost angajați ca urmare a serviciilor de ocupare oferite de ANOFM. 622 de angajatori și-au arătat disponibilitatea de a angaja cetățeni ucraineni, declarând 5.673 de locuri de muncă vacante disponibile și pentru cetățenii ucraineni.

Cele mai multe locuri de muncă sunt în hoteluri, baruri și restaurante, patiserie, construcții sau transporturi.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea Radio Europa Liberă, 6.568 de refugiați ucraineni aveau contracte de muncă valabile în România la jumătatea lunii februarie 2024. Numărul lor este în scădere de la peste 7.000 în toamna anului trecut.

Începând cu aprilie 2023, Guvernul României a modificat condițiile și mecanismul de acordare a ajutoarelor. Refugiații ucraineni pot primi timp de 4 luni consecutive un ajutor de 600 lei (120 euro) de persoană pentru hrană și 750 lei (150 euro) pentru cazare sau 2.000 lei/familie (400 euro).  

După cele patru luni, doar refugiații care pot dovedi că sunt angajați în România și au copii înscriși în sistemul de învățământ românesc vor primi bani pentru cazare. 

O familie de trei refugiați ucraineni ar trebui să primească 3.800 de lei (760 de euro) pe lună de la statul român pentru cazare și hrană, în timp ce o persoană singură poate primi 1.350 de lei pe lună (270 de euro). Anterior, o persoană singură primea 2.100 de lei (420 Euro) pe lună pentru cazare și hrană, astfel că o familie de trei persoane putea primi maximum 6.300 de lei (1265 Euro) pe lună.

La începutul războiului, România a avut un program, supranumit „50/20”, deoarece statul plătea 50 de lei (10 Euro) pe zi pentru cazare și 20 de lei (4 Euro) pentru mâncare, banii fiind dați direct cetățenilor români care gazduiau cetățeni ucraineni. Programul a fost abandonat deoarece a fost considerat ineficient și a dus la unele scandaluri de corupție.

Potrivit poliției, funcționari publici și alte persoane sunt suspectați că au obținut în mod necuvenit 2 milioane de euro ca despăgubiri pentru costurile de cazare și hrană ale ucrainenilor.

La ce asistență au dreptul ucrainenii în Bulgaria?

Peste 2,2 milioane de refugiați din Ucraina au trecut prin Bulgaria de la începutul războiului, iar, potrivit datelor centralizate în februarie 2024, cel puțin 52.780 de persoane au rămas în țară. Majoritatea refugiaților din Ucraina sunt femei și copii. Peste 174.622 de persoane au primit protecție temporară.

De la începutul războiului, Bulgaria a avut un program de asistență umanitară pentru persoanele strămutate din Ucraina, în cadrul căruia statul plătește pentru cazarea ucrainenilor care au primit protecție temporară în așezări și hoteluri de stat. Acesta a fost prelungit ultima dată până la 31 iulie 2024. 

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, pentru 2023, statul a plătit 56 de milioane de leva (28,6 milioane euro) pentru refugiații ucraineni cazați în hoteluri. În luna februarie a acestui an, aproximativ 5.600 de persoane erau găzduite în așezări guvernamentale, iar de la începutul războiului, peste 25.000 de persoane au primit adăpost în cadrul programului.

Cetățenii ucraineni care au primit protecție temporară în Bulgaria pot utiliza asistența socială în conformitate cu aceleași reguli valabile și pentru cetățenii bulgari. Aceștia au dreptul o dată pe an la asistență unică pentru a satisface nevoile de sănătate, educaționale și alte nevoi vitale, a explicat Ministerul Muncii și Politicii Sociale pentru Mediapool. 

Numărul total de cetățeni ucraineni care au utilizat serviciile de ocupare a forței de muncă în 2023 a fost de 2.180 de persoane.

Interesul pentru utilizarea serviciilor sociale este foarte scăzut în Bulgaria. De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, au fost depuse doar 33 de cereri de utilizare a serviciilor sociale: în centre de criză, centre publice de sprijin, centre de zi pentru persoanele cu handicap etc. Principalul motiv pentru aceasta este bariera lingvistică.

Străinii care beneficiază de protecție temporară în temeiul Legii privind azilul și refugiații, inclusiv cetățenii ucraineni, au dreptul de a se înregistra la birourile de muncă și se bucură de aceleași drepturi ca și cetățenii bulgari. Aceștia se pot înscrie în programe pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională subvenționate, pentru a-și începe propria afacere sau pentru a fi îndrumați către un loc de muncă adecvat.

La 30 iunie 2024, 143 de cetățeni ucraineni cu statut de protecție temporară erau înregistrați în oficiile de muncă. Potrivit datelor Agenției Naționale de Venituri din registrul contractelor de muncă, la 30 iunie 2024, un total de 14.786 de cetățeni ucraineni lucrează. Dintre aceștia, sunt 12.594 cu protecție temporară. Nu este clar care este ponderea celor angajați în economia gri.

Cei mai mulți sunt angajați în hoteluri și restaurante – 6.223 de persoane, în comerț – 1.793 și în industria prelucrătoare – 1.569.

Statul oferă asistență medicală pentru copiii și adulții de peste 63 de ani cu protecție temporară, dar găsirea de medici privați pentru aceștia este o problemă. Refugiații ucraineni spun că este dificil să se facă bine în labirintul sistemului de sănătate bulgar.

În Republica Cehă, cei mai nevoiași primesc 120 de euro pe lună

În Republica Cehă, fiecare refugiat ucrainean primește un ajutor umanitar de aproximativ 160 de euro pe lună pentru o perioadă de șase luni, după care acesta este redus la aproximativ 120 de euro pe lună pe o perioadă nedeterminată. 

Dreptul la sprijin se pierde atunci când o persoană are suficienți bani pentru a-și asigura o locuință, a cumpăra alimente și articole de igienă. Refugiații ucraineni din Republica Cehă au dreptul la asistență medicală și educație gratuită pentru copii, ajutor în găsirea unui loc de muncă prin intermediul biroului de ocupare a forței de muncă și cursuri de limba cehă.

De asemenea, statul oferă subvenții cehilor care primesc refugiați ucraineni. Cu toate acestea, subvențiile scad treptat și, în prezent, sunt mai degrabă simbolice – spre deosebire de perioada imediată invaziei rusești în Ucraina.

Oficial, 600.000 de refugiați ucraineni au trecut prin Republica Cehă până în prezent și continuă să sosească aproximativ 1.500 pe săptămână. Aproximativ jumătate din acești 600.000 au rămas în Republica Cehă. O parte s-au întors în Ucraina sau au continuat în alte țări din Europa de Vest.

În prezent, aproximativ 340.000 de refugiați ucraineni trăiesc în Republica Cehă, dintre care 123.000 lucrează legal. Guvernul estimează că alți aproximativ 50.000 lucrează ilegal. Restul sunt șomeri, pensionari și copii. Aproximativ 100.000 de refugiați primesc în prezent ajutorul umanitar menționat mai sus, deoarece veniturile lor nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile de cazare, hrană și igienă.

Polonia a suspendat unele beneficii pentru refugiații ucraineni

De la 1 iulie 2024, în Polonia au intrat în vigoare noi norme pentru sprijinirea refugiaților ucraineni. Noua legislație pune capăt asistenței unice de 300 de zloți polonezi (69 euro) pentru cheltuielile de bază de trai și asistenței zilnice de 40 de zloți (9 euro) pentru cei care oferă cazare și hrană cetățenilor ucraineni. Cazările vor fi finanțate de stat numai dacă au contracte cu autoritățile locale. Persoanele fizice care au găzduit cetățeni ucraineni nu vor mai avea dreptul la sprijin financiar din partea statului.

Pentru includerea copiilor ucraineni, se introduce obligația de a frecventa școlile poloneze. Până acum, copiii ucraineni puteau studia și la distanță în cadrul sistemului de învățământ ucrainean. În prezent, copiii ucraineni trebuie să frecventeze școli poloneze pentru ca părinții lor să poată primi o alocație lunară de 800 de zloți polonezi (aproximativ 186 de euro).

Începând cu luna mai a acestui an, peste 950.000 de ucraineni care locuiesc în Polonia au un număr național de identificare activ, iar UNHCR preconizează că acest număr va ajunge la 1,1 milioane până la sfârșitul anului.

Cum este în Italia și Spania

Refugiații ucraineni din Italia pot obține un permis de ședere cu protecție temporară, care le permite accesul la servicii de asistență și integrare. Aceștia pot fi cazați în centre de primire administrate de stat sau de organizații umanitare, unde primesc hrană, cazare și asistență de bază. Refugiații ucraineni sub protecție temporară au acces imediat la o serie de servicii, inclusiv locuințe, asistență medicală și formare profesională.

Există organizații care oferă asistență juridică pentru procedurile birocratice și îndrumare pentru integrarea în societatea italiană. Există, de asemenea, sprijin psihologic și servicii pentru integrarea școlară a minorilor. În plus, refugiații pot participa la cursuri de formare profesională și la programe de plasare profesională pentru a facilita intrarea lor pe piața muncii. Conform datelor Eurostat, la sfârșitul lunii aprilie 2024, în Italia se aflau 164.725 de refugiați ucraineni.

La 31 martie 2024, în Spania se aflau 293.131 de ucraineni cu documente de ședere valabile. În Spania, toți ucrainenii și membrii familiilor lor pot solicita protecție temporară. Ucrainenii angajați în Spania cu perioade de protecție lucrează în principal în domeniul ospitalității (4.246), construcțiilor (4.054), comerțului (2.380) și informațiilor și comunicațiilor (2.236). Pentru comparație, înainte de războiul din Ucraina, cetățenii ucraineni din Spania erau angajați în principal în îngrijirea și serviciile casnice, construcții, comerț.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.