Cel mai recent raport Reuters arată că deja 8% dintre români folosesc chatboturile AI ca sursă pentru știri. Procentul crește la 15% când vorbim de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Poate părea puțin, dar dacă ne uităm la context, e enorm.
ChatGPT a devenit public abia la finalul lui 2022. În trei ani, aproape unul din zece români spune că își ia știrile de la chatboturi. Iar la tineri procentul este aproape unul din șase.
Nu se întâmplă doar în România. Cel mai recent raport Digital News Report al Reuters Institute arată că folosirea chatboturilor AI pentru știri este în creștere la nivel global.
Creștere de 3% într-un singur an
Dacă anul trecut 7% dintre respondenți la nivel global spuneau că le folosesc săptămânal, anul acesta procentul a ajuns la 10%. Creșterea este alimentată în special de țări din Asia, Africa, America Latină, dar și din sudul și estul Europei, unde oamenii sunt deja obișnuiți să ajungă la știri prin intermediul platformelor digitale.
Totuși, pentru moment, doar 1% spun că AI este principala lor sursă de informații, ceea ce ne arată că chatbotul completează, mai degrabă decât înlocuiesc, celelalte surse de știri.
Raportul arată că oamenii nu deschid chatboturile doar pentru a afla titlurile zilei. Cel mai des le folosesc pentru a pune întrebări suplimentare despre un subiect, pentru a primi explicații pe înțelesul lor sau pentru a rezuma subiecte complicate.
Utilizatorii verifică cu AI cât de credibilă e o anumită sursă
Aproximativ o treime spun că verifică inclusiv cât de credibilă este o anumită sursă de știri. Principalul motiv pentru care apelează la AI este că vor mai mult context și explicații, urmat de faptul că obțin răspunsurile mai repede decât prin alte metode.
În același timp, chatboturile schimbă și felul în care oamenii ajung la presa propriu-zisă. Comparativ cu motoarele de căutare sau rețelele sociale, utilizatorii AI sunt mai puțin tentați să dea click pe articolul original, semn că răspunsul primit este, în cele mai multe cazuri, suficient.
Atunci când totuși accesează sursa, o fac mai ales pentru a verifica dacă informația este corectă sau pentru a vedea de unde provine. Chatbotul începe să devină o nouă poartă de intrare către informație, iar asta schimbă treptat relația dintre public și jurnalism.
Încrederea în chatboturi
Totuși, au încredere, oamenii, în chatboturi? La nivel global, doar 20% dintre oameni spun că au încredere în știrile oferite de chatboturi, dar dacă ne uităm în rândul celor care le folosesc deja, această proporție urcă la 44%. Încrederea nu pare să fie o condiție pentru adopție, ci mai degrabă o consecință.
Oamenii încep să aibă încredere în chatboturi după ce le folosesc și consideră că, de multe ori, răspunsurile sunt utile.
Deocamdată, doar o minoritate își ia știrile prin AI. Dar dacă folosirea acestor instrumente continuă să consolideze încrederea oamenilor, e foarte probabil ca adopția să se accelereze în următorii ani, mai ales în rândul generațiilor tinere.
Dacă facem un pas în spate, realitatea este că nu ar trebui să ne surprindă că tot mai mulți oameni folosesc chatboturile pentru a se informa. Mai surprinzător ar fi fost să nu se întâmple asta.
Un miliard de oameni folosesc săptămânal AI
În doar câțiva ani, chatboturile AI au devenit una dintre cele mai rapid adoptate tehnologii din istoria internetului.
ChatGPT a ajuns la 100 de milioane de utilizatori zilnici în aproximativ două luni, un record la momentul respectiv, iar între timp aproape un miliard de oameni folosesc săptămânal măcar astfel de instrumente pentru orice: de la scrierea unui e-mail și planificarea unei vacanțe până la rezolvarea unor probleme de programare sau explicații despre teme complicate. Pentru mulți, fereastra de chat a devenit primul loc în care merg atunci când au o întrebare.
Dacă oamenii s-au obișnuit să întrebe un chatbot cum se repară o bicicletă, ce înseamnă un rezultat medical sau cum funcționează un concept economic, era aproape inevitabil ca, mai devreme sau mai târziu, să înceapă să-l întrebe și „Ce s-a întâmplat astăzi?”, „De ce a atacat Israelul Iranul?” sau „Cum mă afectează pe mine această decizie a Guvernului?”.
Era pasul firesc în extinderea unui obicei deja format.
Nevoia de explicații și context
La doar câțiva ani de la apariția chatboturilor, acestea au început deja să concureze cu motoarele de căutare și rețelele sociale ca poartă de intrare către informație. Vedem primele semne ale unei schimbări care ar putea remodela, în următorii ani, relația dintre public și jurnalism.
Sunt niște provocări la care presa va trebui să știe să răspundă.
Dacă ne uităm la raportul Reuters, observăm că oamenii folosesc chatboturile pentru că vor mai mult din ceea ce știrile, în forma lor clasică, oferă mai greu. Principalul motiv invocat este nevoia de explicații și context. Oamenii vor să poată pune întrebări suplimentare, să înțeleagă de ce s-a întâmplat un anumit lucru, care este istoricul lui și cum îi afectează direct.
La fel de important este și factorul timp. Aproape patru din zece utilizatori spun că aleg chatboturile pentru că sunt mai rapide decât alte metode de a afla ce se întâmplă.
Toate răspunsurile într-un singur loc
În loc să deschidă mai multe site-uri, să compare articole sau să caute explicații suplimentare pe Google, primesc într-o singură conversație un rezumat, context și răspunsuri la întrebările care apar pe parcurs. Experiența este mai apropiată de o discuție cu o persoană decât de navigarea printre zeci de linkuri.
Poate cea mai interesantă concluzie a raportului este că aproape o treime spun că îl întreabă inclusiv dacă o anumită sursă de știri este credibilă. E, cumva, un paradox aici: folosesc inteligența artificială ca să verifice dacă pot avea încredere în informațiile produse de oameni.
Asta spune ceva despre nivelul de confuzie din ecosistemul informațional de astăzi, despre nivelul de încredere în presă (în România e la 23%) dar și despre felul în care chatboturile încep să fie percepute: ca un ghid care te ajută să navighezi printr-o cantitate uriașă de informații.
E important să înțelegem că succesul chatboturilor vine din faptul că schimbă complet experiența consumului de informație. Pentru prima dată, utilizatorul nu mai este obligat să se adapteze felului în care este organizată informația pe internet. Invers, informația se adaptează întrebării lui. E probabil una dintre cele mai importante transformări pe care le aduce inteligența artificială în felul în care ne informăm.
