”Începe o nouă eră pentru Europa de Est”. Gazoductul Grecia-Bulgaria a devenit operațional în încercarea UE de a scăpa de dependența de gazele rusești / Cât a costat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat sâmbătă, la Sofia, lansarea operațiunilor comerciale ale gazoductului Grecia-Bulgaria, despre care a spus că este esențial pentru a scăpa de dependența de energie rusească, notează AFP.

„Astăzi începe o nouă eră pentru Bulgaria și pentru Europa de Sud-Est”, a declarat von der Leyen la ceremonia dedicată operaționalizării noii coducte de gaze Grecia-Bulgaria despre care spune că este „sinonimă cu libertatea, cu emanciparea de gazul rusesc” și care va „schimba regulile jocului pentru Bulgaria și pentru securitatea energetică a Europei”, a adăugat ea.

Noua conductă de gaze a fost inaugurată în iulie, dar a început să funcționeze abia sâmbătă, a declarat premierul bulgar interimar Galab Donev.

Țara balcanică, care era puternic dependentă de Moscova în ceea ce privește energia înainte de conflictul din Ucraina, este acum conectată la conducta Tanap/Tap, care este concepută pentru a aduce gazul azer din Marea Caspică în Europa de Vest.

Sofia urmează să primească un miliard de metri cubi pe an din acest gaz, pentru o capacitate totală de 3 miliarde de metri cubi.

„Ar putea acoperi tot consumul de gaz al Bulgariei. Aceasta este o veste excelentă în vremuri foarte dificile. Datorită acestor proiecte, Europa va avea suficient gaz pentru iarnă”, a declarat șefa Comisiei Europene.

Cât a costat noul gazoduct Grecia – Bulgaria

Noul gazoduct dintre Grecia şi Bulgaria a fost inaugurat la începutul lunii iulie, oficialii celor două țări afirmând că această conductă va aproviziona Bulgaria cu gaze naturale din Azerbaidjan, deoarece aprovizionarea vitală a Sofiei cu gaze provenite din Rusia a fost întreruptă în aprilie, pe fondul consecinţelor invaziei Moscovei în Ucraina.

Cu această ocazie, Grecia încearcă să devină un hub regional de transport al energiei.

Gazoductul de 182 de kilometri leagă oraşul Komotini, din nord-estul Greciei, de oraşul Stara Zagora, din centrul Bulgariei, şi are o capacitate iniţială de 3 miliarde de metri cubi de gaz. De asemenea, există perspectiva extinderii în viitor la 5 miliarde de metri cubi.

Grecia construieşte un terminal de gaze naturale lichefiate în largul portului din nord-estul oraşului Alexandroupolis, în apropiere de Komotini.

Construcția gazoductului a costat de 220 de milioane de euro, dintre care 50 de milioane de euro din fonduri europene.

Construcția gazoductului trena de ani de zile

Ideea gazoductului a fost inițiată în 2009, dar construcția sa a fost mult întârziată.

Războiul din Ucraina și criza energetică au precipitat aceste eforturi.

A fost nevoie de „multă determinare” și „răbdare” pentru a-l finaliza, a declarat von der Leyen, care dorește să reducă dependența UE de gazul rusesc.

Ceremonia a avut loc în prezența comisarului european pentru energie, Kadri Simson, a președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a șefilor de stat din Serbia, Aleksandar Vucic, Macedonia de Nord, Stevo Pendarovski, și Bulgaria, Roumen Radev, precum și a prim-miniștrilor Greciei și României.

România, pregătită să fie partener strategic

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la ceremonia pentru operaționalizarea noului gazoduct, a declarat, sâmbătă, că punerea în funcţiune a Interconectorului Grecia – Bulgaria ”contribuie în mod semnificativ la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale”.

Premierul României a mai spus că este nevoie de investiţii în ceea ce priveşte interconectivitatea atât între ţările membre ale Uniunii Europene, dar şi cu ţări din afara acesteia, precum Republica Moldova, Ucraina ori ţări din Balcanii de Vest.

• ”Deşi evenimentul la care participăm reprezintă un moment de sărbătoare pentru dezvoltatorii proiectului şi pentru toţi beneficiarii lui, trebuie să rămânem realişti şi să recunoaştem că este necesar să accelerăm procesul de diversificare a surselor şi a rutelor de aprovizionare, deoarece Europa trebuie să îşi reducă într-un ritm mai rapid dependenţa de combustibili fosili din Rusia.
• Criza energetică resimţită de întreaga Europă ne-a unit şi mai mult în eforturile noastre de a găsi soluţii pentru asigurarea nevoilor energetice atât pentru această iarnă, cât şi pentru viitor, respectând principiile sustenabilităţii şi protecţiei mediului. În plus, cooperarea regională şi soluţiile dezvoltate împreună sunt cheia succesului, deoarece acţiunea individuală nu oferă răspunsuri suficiente în vreme de criză”, a subliniat Nicolae Ciucă.

Prim-ministrul român a arătat că finalizarea Coridorului Vertical face parte din soluţiile de acest fel, deoarece va facilita tranzitul gazelor către Europa Centrală şi de Est şi către Balcanii de Vest, prin conectarea Coridorului de Sud şi a gazoductului BRUA.

”România este pregătită să îşi joace rolul de partener de încredere în asigurarea securităţii energetice a Europei”, a dat asigurări premierul român.

(Surse: AFP, Agerpres, news.ro)