Planul "disperat" al Egiptului pentru a creşte exportul de gaze către Europa

Egiptul vrea să raţionalizeze energie electrică pentru a atrage mai multă valută prin exportul de gaze spre Europa, astfel că autorităţile de la Cairo au hotărât să limiteze iluminatul stradal şi al stadioanelor, în instituţiile publice, dar şi folosirea aerului condiţionat în mall-uri, relatează agenţia EFE.

Decizia în acest sens aprobată joi de guvernul preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi este rezultatul ”disperării” de a atrage valută şi a ”stabiliza finanţele” Egiptului, susţin analiştii consultaţi de agenţia de presă EFE, citată de Agerpres.

Planul de raţionalizare a energiei obligă toate instituţiile statului să-şi diminueze cheltuielile cu energia electrică şi impune diminuarea iluminării străzilor şi a pieţelor, acolo unde această măsură nu afectează siguranţa publică.

De asemenea, centrele comerciale nu vor avea dreptul să stabilească temperatura aerului condiţionat sub 25 de grade Celsius şi magazinele vor trebui să-şi ilumineze mai puţin faţadele.

Unităţilor sportive au primit consemnul de a-şi desfăşura activităţile pe cât posibil în timpul zilei, iar dacă este totuşi nevoie de aprinderea instalaţiilor de iluminat acestea să fie stinse imediat ce se încheie evenimentul sportiv.

Risipa de energie este un obicei în Cairo

Rămâne de văzut în ce măsură aceste decizii vor fi respectate într-o ţară unde, aşa cum se observă în fiecare noapte în capitala Cairo, risipa de energie electrică este un obicei.

Deşi departe de Ucraina, Egiptul este totuşi afectat semnificativ de războiul din această ţară atacată de Rusia, importând anterior cantităţi notabile de produse alimentare din ambele ţări. De asemenea, conjunctura economică globală a intensificat presiunile inflaţioniste, lira egipteană devalorizându-se cu 20% începând din luna martie.

Guvernul de la Cairo negociază de mai multe luni cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) un acord pentru a-şi refinanţa datoria externă.

Aşadar, creşterea exporturilor de gaze ar fi binevenită în acest context în care Uniunea Europeană are la rândul ei mare nevoie de aceste gaze, după ce Rusia şi-a redus livrările ca represalii faţă de sancţiunile ce i-au fost impuse în urma agresiunii împotriva Ucrainei.