„Un punct de vedere cultural”. Cum își apără Viktor Orban discursul din România care a aprins Occidentul

Premierul ungar Viktor Orban, aflat joi în vizită în Austria, și-a apărat discursul virulent pe care l-a susținut recent în România împotriva „amestecului de rase”, el motivând că a vorbit „dintr-un punct de vedere cultural”, scrie AFP.

La începutul conferinței de presă comune cu premierul ungar, cancelarul austriac Karl Nehammer a evocat această nouă controversă generată de declarațiile lui Viktor Orban, „condamnând cu fermitate orice formă de rasism şi antisemitism”.

Karl Nehammer a dat asigurări că el şi omologul său ungar au abordat subiectul „cu toată sinceritatea”.

• „Suntem în acord perfect”, a reacţionat Viktor Orban, care s-a declarat „mândru” de politica de „toleranţă zero” a Ungariei, potrivit Agerpres.

„În Ungaria, aceste expresii şi fraze reprezintă un punct de vedere cultural”

În conferința de presă susținută la Viena, Viktor Orban și-a apărat discursul virulent pe care l-a avut în weekend la Băile Tușnad.

• „Se întâmplă uneori să vorbesc de o manieră care poate fi prost înţeleasă, dar i-am cerut cancelarului (Karl Nehammer – n.r.) să plaseze informaţiile într-un context cultural.
• În Ungaria, aceste expresii şi fraze reprezintă un punct de vedere cultural, civilizaţional”, a declarat premierul Ungariei.

Declarațiile lui Viktor Orban care au stârnit reacții aprinse în Occident

Orban a iscat un val de indignare prin recentele sale afirmații de la Școala de vară de la Băile Tușnad. Printre alte declarații grave, din registrul xenofobiei și al rasismului, Orban a cerut negocieri de pace în Ucraina, pe motiv că strategia UE a eșuat și a spus că Budapesta nu este de acord cu intenția anunțată privind reducerea consumului de gaz (n.red- decizia CE a fost anunțată ulterior).

De asemenea, liderul naţionalist ungar în vârstă de 59 de ani, un obişnuit al declaraţiilor controversate împotriva migranţilor, a respins viziunea unei societăţi „multietnice”.

• „Nu vrem să fim o rasă mixtă”, care să se amestece cu „non-europeni”, a spus el, înainte de a face o aparentă aluzie la camerele de gazare ale regimului nazist, ceea ce i-a atras critici dure din partea comunităţii evreieşti şi demisia unei consiliere.

Ce a declarat premierul Ungariei, la Băile Tușnad, conform traducerii oficiale:

• „Problema cea mai spinoasă continuă să fie problema demografică. Sunt mai multe înmormântări decât naşteri. (…) A doua provocare este fenomenul migraţionist, care a împărţit Europa în două. Fenomenul migraţionist a împărţit în două Europa.
• Pur şi simplu, Occidentul s-a destrămat, s-a împărţit în două. Într-o parte avem ţări, naţiuni, unde avem europeni şi non-europeni, care trăiesc laolaltă. Acele state nu mai sunt naţiuni, acolo sunt nişte conglomerate de popoare.
• Nu mai putem vorbi, zic eu, de Occident, este vorba despre o structură post-occidentală şi, conform regulilor matematicii, o să se întâmple acea mare schimbare demografică.
• În acea parte a continentului nostru (…), procentajul populaţiei non-europene va creşte peste 50%. Şi avem cealaltă parte a Europei, a Occidentului, Europa Centrală şi de Est, adică este vorba despre noi. Nu aş vrea să creez confuzie, dar, totuşi, o spun, în sensul spiritual, Occidentul s-a mutat în regiunea noastră.
• Aici avem Occidentul, acolo avem o structură post-occidentală şi se dă o bătălie între cele două părţi ale Europei. Deci, noi am făcut o ofertă post-occidentalilor, le-am spus ‘lăsaţi-ne în pace să ne decidem fiecare cine cu care vrea să fie vecin şi cu cine vrea să trăiască’. Post-occidentalii au refuzat această ofertă şi au spus ‘nu, noi o să vă transformăm în ceea ce suntem sau am devenit şi noi’.
• Acum se vorbeşte mai puţin despre migraţie, dar, credeţi-mă, nimic nu s-a schimbat. Bruxellesul şi echipele soroşiste, pur şi simplu, vor ne să ne forţeze să îi acceptăm pe migranţi”.

De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban şi-a transformat ţara aplicând reforme „iliberale”, bazate pe „apărarea unei Europe creştine”. El i-a atacat în special pe migranţii veniţi din Africa şi Orientul Mijlociu şi ONG-urile care le vin în ajutor, înăsprind accesul la azil şi ridicând garduri la frontiere.