Pe măsură ce furia față de Rusia crește, națiunile baltice înlătură memorialele sovietice

Înlăturarea monumentelor sovietice a luat amploare în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar problema rămâne una care divizează, scrie Al Jazeera.

Lângă zona orașului vechi din Riga, o coloană de 79 de metri comemorează victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste în Letonia.

Pe o parte, se află un trio de statui – soldați cizelați, cu membre solide. Pe cealaltă, o femeie, „Patria” întruchipată, cu brațele ridicate.

De-a lungul anilor, locul a fost adesea acoperit cu flori, pe măsură ce se aduceau omagii. În 1997, naționaliștii letoni au încercat să îl arunce în aer.

Dacă vi se pare că Monumentul Victoriei de la Riga, construit în 1985, pare să merite o vizită, nu aveți noroc. În prezent, este închis pentru public de către poliție. Până la 15 noiembrie, va dispărea.

Este unul dintre cele cel puțin 70 de monumente, memoriale sau plăci din epoca sovietică care vor dispărea din spațiul public în următoarele luni în Letonia.

O nouă lege, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, împuternicește autoritățile locale să înlăture aproximativ 300 de astfel de monumente și obiective. Totalul exact nu a fost încă stabilit.

Obiectele demontate urmează să fie încredințate muzeelor sau potențial distruse.

Este o ruptură bruscă cu trecutul, dar aceasta a fost așteptată de mult timp. De la dizolvarea Uniunii Sovietice în 1990-1991, care a inaugurat independența statelor din Europa de Est, dezbaterea privind aceste monumente a izbucnit în mod ciclic.

În anii ’90, Letonia s-a debarasat de zeci de memoriale leniniste.

Revolte au zguduit capitala Estoniei în 2007, când statuia „Soldatului de bronz” a fost mutată într-un cimitir de război.

În 2016, guvernul polonez a ordonat ca sute de monumente să fie demolate.

Iar în 2020, Republica Cehă a rescris placa unei statui din Praga care îl onorează pe mareșalul rus Ivan Konev și, ulterior, a mutat-o în întregime.

Astfel de mutări au iritat Moscova.

Rușii- eliberatori sau ocupanți?

În cele trei state baltice, care au fost ocupate pe rând de Germania nazistă și de URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dezbaterea se reduce la două viziuni concurente asupra istoriei – și la o singură întrebare: eliberare sau ocupație?

Pentru mulți letoni, estonieni și lituanieni, monumentele de război sovietice reprezintă atât înfrângerea naziștilor, cât și deceniile de ocupație dureroasă a URSS care au urmat, marcate de deportări în masă în gulaguri și represiuni politice.

Pentru alții, în principal din minoritățile vorbitoare de limbă rusă, care reprezintă între un sfert și o treime din populația fiecărui stat, acestea îi onorează pe soldații care au luptat împotriva fascismului nazist.

O stare de spirit similară se manifestă și în Estonia vecină

În ultimele luni, o duzină de municipalități estoniene și-au exprimat în mod oficial interesul pentru relocarea monumentelor memoriale care conțin trupurile soldaților Armatei Roșii în cimitirele de război, potrivit lui Hellar Lill, directorul Muzeului de Război din Estonia.

„Autoritățile sovietice s-au folosit de morți pentru a conferi unui monument ideologic caracterul sacru al unei pietre funerare”, a declarat el pentru Al Jazeera.

Potrivit lui Lill, o excavare efectuată luna trecută în orașul Otepää a dezvăluit că niciun rest uman nu a fost de fapt îngropat acolo.

Primarul unei astfel de municipalități, Pärnu, a declarat că localnicii au cerut de ani de zile ca un monument dintr-un parc să fie îndepărtat.

„Poporul nostru a suferit în timpul ocupației și oamenii noștri nu ar dori să li se amintească de această perioadă”, a declarat Romek Kosenkranius prin e-mail. (Integral pe Al Jazeera)

Foto: Wirestock | Dreamstime.com

• Urmărește ultimele evoluții din a 135-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.