Sari direct la conținut

De unde a apărut ideea revizuirii tratatelor UE, susținută de Macron și von der Leyen și pe care aproape jumătate din statele membre, inclusiv România, nu o susțin

HotNews.ro
Ursula von der Leyen si Emmanuel Macron , Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia Images
Ursula von der Leyen si Emmanuel Macron , Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia Images

Președintele francez Emmanuel Macron și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au declarat luni în favoarea modificărilor tratatelor europene pentru a face UE mai „eficientă și independentă”, propunere care se confruntă deja cu opoziție din partea a aproape jumătate din statele membre.

Demersul vine în contextul în care Parlamentul European a decis să sprijine, cu largă majoritate, propunerile Conferinței pentru viitorul Europei, un amplu proces de consultare a cetățenilor UE. Pe baza solicitărilor cetățenilor, eurodeputații au făcut apel în mod oficial pentru modificărea tratatelor Uniunii Europene.

Născută dintr-o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron, Conferinţa privind viitorul Europei a început în urmă cu un an.

În cadrul reuniunii sale finale, care a avut loc la începutul lui mai la Parlamentul European de la Strasbourg, plenul Conferinței a ajuns la un consens cu privire la proiectele sale finale de propuneri. Plenul a adoptat 49 de propuneri, ce includ peste 300 de măsuri de implementare, împărțite în nouă teme, pe baza a 178 de recomandări din partea grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, a contribuțiilor din partea grupurilor de dezbatere și a evenimentelor naționale și a 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă.

„Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei convenţii de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European şi eu sunt de acord cu ea”, a spus Macron luni în faţa legislativului comunitar.

Ursula von der Leyen: „Votul în unanimitate în anumite domenii cheie pur şi simplu nu mai are sens”

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunţat și ea în favoarea unei modificări a tratatelor UE „dacă va fi necesară” şi la renunţarea la votul în unanimitate a celor 27 de state membre în domenii cheie.

„Am susţinut mereu că votul în unanimitate în anumite domenii cheie pur şi simplu nu mai are sens”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unui discurs susţinut luni în plenul Parlamentului European. Ea s-a declarat gata să reformeze UE, „schimbând tratatele dacă va fi necesar”.

„Europa ar trebui să joace un rol mai important, de exemplu în domeniul sănătăţii sau al apărării. Şi noi trebuie să ameliorăm în permanenţă funcţionarea democraţiei noastre”, a mai spus Ursula von der Leyen. „Voi fi mereu de partea celor care vor să reformeze UE pentru ca ea să funcţioneze mai bine”, a adăugat ea.

„Mesajul vostru a fost primit”, le-a spus Ursula von der Leyen participanţilor. „Există deja multe lucruri pe care le putem face fără a aştepta”, a estimat ea, promiţând noi propuneri în discursul ei privind starea Uniunii de pe 3 septembrie.

România, între cele 13 țări care se opun revizuirii tratatelor. Propunerile cetăţenilor „nu trebuie instrumentalizate”

Treisprezece ţări din UE se opun declanşării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea” unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, între care Polonia, România şi Finlanda, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea semnatară.

Cele 13 state membre susţin că „nu exclud nicio opţiune în acest stadiu”, dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă prezentate liderilor UE după dialogul cetăţenesc.

Luni au fost înaintate oficial propunerile rezultate în urma Conferinţei privind viitorul Europei.

Anumite propuneri, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor.

Ţările care se opun acestei perspective atrag atenţia asupra riscului unei „pierderi de energie” şi estimează că o revizuire a tratatelor „nu a fost niciodată un obiectiv” al Conferinţei.

Propunerile cetăţenilor „nu trebuie instrumentalizate”, adaugă statele semnatare.

Textul a mai fost semnat de Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania.

Peste 300 de propuneri ale Conferinței pentru Viitorul Europei. DOCUMENT

Conferinţa privind viitorul Europei, un amplu proces de consultare cetăţenească lansat în urmă cu un an, a avut ca rezultat peste 300 de propuneri pentru reformarea Uniunii Europene, aprobate în cadrul unei ultime sesiuni plenare în Parlamentul European, care a făcut apel la revizuirea tratatelor.

„Orientarea subvenţiilor spre agricultura biologică”, „stabilirea de norme minimale comune în materie de îngrijire la nivelul UE” sau „desfăşurarea periodică de adunări ale cetăţenilor”: 325 de propuneri în 49 de categorii au fost reţinute la finalul acestei consultări lansate în primăvara lui 2021.

„Această plenară a ajuns la un consens asupra propunerilor”, şi-a exprimat satisfacţia Dubravka Suica, vicepreşedintă a Comisiei Europene şi copreşedintă a conferinţei, în aplauzele hemiciclului Parlamentului de la Strasbourg.

„Această conferinţă va fi istorică din momentul în care aplicăm ceea ce s-a decis”, a avertizat eurodeputatul liberal belgian Guy Verhofstadt, şi el copreşedinte al conferinţei.

Întâlnirile celor 800 de cetăţeni europeni, repartizaţi în paneluri pe tematici diferite, au început în septembrie şi s-au încheiat în acest an. Propunerile celor peste 50.000 de participanţi au fost depuse pe platforma online disponibilă în 24 de limbi (www.futureu.europa.eu), încă deschisă până la 9 mai. În paralel, Franţa a organizat propriile consultări cetăţeneşti.

Surse (AFP, Agerpres, Parlamentul European)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro