Cum funcționa centrul comercial Prosper din sectorul 5, mistuit de flăcări, fără autorizație de securitate la incendiu / Lista clădirilor și mall-urilor din București care au autorizație

Centrul comercial Prosper din sectorul 5, cu o suprafață totală de 1.200 de metri pătrați, un mall de cartier de fapt, a ars din temelii marți seară. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a declarat că imobilul nu avea autorizaţie de securitate la incendiu. Cum putea funcționa o astfel de clădire, cu funcțiuni publice, fără autorizație de securitate la incendiu?

Legislația din România permite clădirilor care nu au autorizație de securitate la incendiu să funcționeze pe răspunderea proprietarilor, a explicat pentru HotNews.ro purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, Daniel Vasile.

„Până la data obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu, răspunderea pentru funcţionarea construcţiilor şi amenajărilor din punct de vedere al asigurării cerinţei de securitate la incendiu revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor. Totuşi, în cazul în care este constatată încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu, inspectoratele pentru situații de urgență pot decide oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor fără a mai aştepta obţinerea autorizaţiei amintite”, a explicat Daniel Vasile.

După tragedia de la Colectiv, în loc să se înăsprească legea și să nu mai permită funcționarea clădirilor care nu au acest document care certifică siguranța la foc, termenul pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu a tot fost amânat cu câte 3, luni, 6 luni, un an, ultimul termen stabilit printr-o Ordonanță de Urgență dată pe 30 iunie 2021 fiind finalul anului 2022.

„Construcțiile (…) care au fost puse în funcțiune fără obținerea autorizației de securitate la incendiu și pentru care se face dovada alocării fondurilor necesare sau a încheierii de contracte pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru conformarea construcției la cerința securitate la incendiu, beneficiarii au obligația obținerii respectivului act administrativ până la data de 31 decembrie 2022. Până la obținerea autorizației de securitate la incendiu (…)

răspunderea exclusivă în ceea ce privește funcționarea construcțiilor (…) revine beneficiarilor investițiilor”, se arată în Ordonanța de Urgență.

Practic, dacă demonstrezi că ai început demersurile pentru obținerea autorizației poți funcționa cu câteva excepții.

„Excepția prevăzută (n.r. – funcționarea fără autorizație de mai sus) nu se aplică în situațiile în care se constată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu care impune oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, potrivit criteriilor elaborate (…), cazuri care constituie contravenții potrivit prezentei legi”, se mai arată în OUG din iunie 2021.

Când poate fi închisă o clădire fără autorizație de securitate la incendiu

Cazurile în care o clădire fără autorizație de securitate la incendiu poate fi închisă.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 915 din 3 noiembrie 2015, imediat după tragedia de la Colectiv, dispunerea măsurii de oprire a funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor care nu au autorizaţie de securitate la incendiu şi care au aria desfăşurată mai mare de 200 mp, având destinaţia de comerţ, cultură sau turism, se realizează în oricare din următoarele situaţii:

depăşirea numărului maxim de utilizatori pentru baruri, cluburi, discoteci şi restaurante cu mai mult de 10% din valoarea de referinţă;
depăşirea numărului de niveluri supraterane faţă de valoarea de referinţă admisă pentru clădirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistenţă la foc;
neasigurarea numărului minim de căi pentru evacuare faţă de valoarea de referinţă;
reducerea prin elemente de construcţie, cu mai mult de 25% din valoarea de referinţă a înălţimii/lăţimii căilor de evacuare, în condiţiile în care deficienţa nu poate fi înlăturată pe timpul controlului;
neechiparea cu instalaţii de stingere a incendiilor ori de detectare, semnalizare şi avertizare a incendiului, în concordanţă cu valoarea de referinţă;
neechiparea cu instalaţii/sisteme de desfumare ori instalaţii de iluminat de securitate pentru evacuare, în concordanţă cu valoarea de referinţă;

Citește aici toate prevederile.

Potrivit Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor „până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, beneficiarii investițiilor care vizează construcții publice au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu”.

Am solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții București Ilfov să ne comunice ce controale a făcut la centrul comercial Prosper, ce au constatat în timpul controalelor ce amenzi au dat și dacă neregulile descoperite impuneau închiderea centrului, potrivit prevederilor legale, însă până la data publicării articolului nu am primit răspuns.

Reamintim că centrul comercial Prosper era de fapt un mic mall. Acesta avea la parter magazine și o farmacie, iar ultimele două etaje restaurante și o sala de forță.

Amenzile pentru nerespectarea legislației privind siguranța la foc sunt între 500 și 100.000 lei, în funcție de gravitatea abaterii.

De exemplu, pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți amenda este de la 30.000 lei la 100.000 lei și oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor.

Câte clădiri din București au autorizație pentru securitate la incendiu

Potrivit informațiilor de pe site-ul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București Ilfov, în București au autorizație de securitate la incendiu circa 3.000 de imobile sau spații comerciale/restaurante, infim raportat la numărul de clădiri din oraș.

Printre centrele comerciale care apar cu autorizație de securitate la incendiu se numără: BUCUREŞTI MALL, PLAZA România, Metro Băneasa, Feeria Băneasa, Baneasa Shopping City, Parklake, Sun Plaza, Promenada Mall, Centrul Comercial City Mall, Liberty Center, Veranda, Magazine Mega Image, Kaufland, Carrefour, Lidl samd.

Vezi aici lista și verifică dacă locurile unde mergi sunt sigure la foc.

Printre clădirile care nu au autorizație de securitate la incendiu se numără și mii de clădiri publice, spitale sau școli. Ca să obțină documentul trebuie să facă investiții de sute de milioane de euro.

Să luăm câteva exemple.

Primăria Capitalei, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, are în subordine 19 spitale: Spitalul Colentina, Spitalul Colţea, Spitalul Clinic Sfânta Maria, Spitalul de Boli Infecţioase dr. Victor Babeş, Spitalul Clinic de Urologie Theodor Burghele, Spitalul Clinic Cantacuzino, Spitalul de Nefrologie Carol Davila, Spitalul Sf. Stelian, Spitalul Filantropia, Spitalul Foişor, Spitalul Gomoiu, Spitalul de Psihiatrie Titan, Spitalul Malaxa, Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia, Spitalul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Dan Theodorescu, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (Maternitatea Giuleşti), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan, Spitalul de Boli Cronice şi Geriatrie Sf. Luca şi Centrul de Boli Reumatismale Dr. I. Stoia.

Din cele 19 spitale aflate în administrarea Primăriei Capitalei, 11 nu au autorizație de securitate la incendiu, deși această autorizație trebuia obținută începând cu 2007. Restul de 8 au autorizație de securitate la incendiu sau nu necesită, deoarece au fost construite înainte de anul 1992 și nu s-a mai intervenit pe ele, au transmis reprezentanții Primăriei Capitalei la solicitarea HotNews.ro. Majoritatea din cele 8 sunt însă cea de-a doua situație, fiind foarte vechi. Astfel, dacă legea nu cere autorizație de securitate la incendiu, asta nu înseamnă că sunt sigure din acest punct de vedere.

Pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu, este nevoie de investiții de peste 100 milioane lei. Citește aici mai mult.

Și în ceea ce privește școlile situația este dramatică.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Interne la începutul anului 2021, doar 15% din unitățile de învățământ aveau autorizație de securitate la incendiu.

„Suntem în următoarea situație: din 25.500 de clădiri, 15 la sută au autorizație, 20 la sută sunt în curs de obținere a autorizației. 4.000, (reprezentând 15 la sută) nu au demarat încă această procedură – și este responsabilitatea autorităților locale, și 50 la sută nu au nevoie de autorizație, pentru că, după lege, autorizația se obține când apar modificări la clădirea respectivă”, a explicat ministrul de Interne, Lucian Bode, la vremea respectivă.

În București, în 2021, din cele 658 de unități de învățământ aveau autorizație de securitate la incendiu. 372 trebuie să obțină autorizație, iar restul de 152 nu trebuie deoarece sunt clădiri vechi, a căror destinație nu a fost schimbată recent.

De ce nu se interzice funcționarea clădirilor fără autorizație la foc

Dacă s-ar interzice funcționarea fără autorizație de securitate a incendiu, în primul rând, sute de spitale și coli nu ar mai putea funcționa în condițiile în care și așa nu prea avem. Și mediul privat ar fi puternic afectat fiind mii de spații comerciale/restaurante fără autorizație de securitate la incendiu.

Autorizația de securitate la incendiu nu este un moft, este certificarea că o clădire respectă normele de securitate la incendiu, astfel încât flăcările să nu se răspândească rapid și oamenii să poată fi evacuați în siguranță, iar incendiul stins.

De ce atât de multe clădiri nu au acest document

În primul rând este vorba despre bani. Ca să obții această autorizație, clădirea trebuie să aibă anumite dotări ca oamenii să poată fi evacuați în siguranță la incendiu.

Iată câteva exemple: mai multe ieșiri, în cazul în care una este blocată de flăcări, scări exterioare pentru evacuare, uși anti-panică dimensionate corect, astfel încât să nu se creeze ambuteiaje la ieșire și să se calce lumea în picioare (vezi Colectiv), pereți realizați din materiale rezistente la foc pentru căile de evacuare asfel încât să nu cadă acele picături de foc peste oameni și să cauzeze arsuri grave, sisteme de detecție fum și dispozitive pentru stingerea incendiilor cu apă (sprinklere) pentru a minimiza daunele, hidranți pentru stingerea flăcărilor, reabilitate/completate instalațiile electrice. Sunt lucruri de bun-simț care privesc siguranța.

Aceste lucruri costă, iar dacă pot funcționa fără autorizație, de ce ar investi.

În al doilea rând este vorba despre birocrație. În al treilea rând, sunt clădiri vechi, care au fost transformate în restaurante, clinici sau unități de învățământ și este imposibil să respecți regulile de siguranță la foc deoarece spațiul nu permite.

Ce clădiri trebuie să obțină autorizație pentru securitate la incendiu

Hotărârea de Guvern numărul 571 din 10 august 2016 stabilește ce construcții și amenajări se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu.

Printre acestea se numără:

clădirile „înalte” sau „foarte înalte”, indiferent de aria construită ori de destinație;
clădiri de locuit colective, noi sau existente, cu mai mult de patru niveluri supraterane, la care se realizează sau amenajează mansarde;
sedii ale autorităților publice locale și centrale, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp;
lăcașuri de cult și spații de cazare aferente, accesibile publicului, cu aria desfășurată mai mare de 200 mp, cu excepția caselor parohiale, clădirilor destinate locuirii personalului monahal, clopotnițelor, lumânărarelor și capelelor;
clădiri sau spații amenajate cu destinația de comerț, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spațiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp;
clădiri sau spații amenajate cu destinația de alimentație publică, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp;
clădiri sau spații amenajate cu destinația de îngrijire a sănătății, cu spitalizare continuă, indiferent de suprafață, sau dispensare și policlinici, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp;
clădiri sau spații amenajate cu destinația de învățământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preșcolari, elevilor, studenților, bătrânilor, persoanelor cu dizabilități sau lipsite de adăpost, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 150 mp;
clădiri sau spații amenajate cu destinația de gară, autogară și aerogară, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp, precum și stații de metrou, indiferent de aria desfășurată;
clădiri sau spații amenajate cu destinația de cultură, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp;
parcaj, cu peste 10 autoturisme;

Vezi aici toată lista de construcții și amenajări care au nevoie de autorizație de siguranță la foc.

Cum funcționa centrul comercial Prosper din sectorul 5, mistuit de flăcări, fără autorizație de securitate la incendiu / Lista clădirilor și mall-urilor din București care au autorizație

Când poate fi închisă o clădire fără autorizație de securitate la incendiu

Câte clădiri din București au autorizație pentru securitate la incendiu

De ce nu se interzice funcționarea clădirilor fără autorizație la foc

De ce atât de multe clădiri nu au acest document

Ce clădiri trebuie să obțină autorizație pentru securitate la incendiu

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”