Pașaportul – O scurtă istorie și câteva curiozități
„Pașaporturile peste hotarele țării se dau fără nici o plată”, spunea o lege din Țara Românească, de la 1831. Pașapoartele au parcurs un drum lung, erau prezente și acum câteva secole, iar după 1900 se părea că vor dispărea cu totul în Europa. Nu a fost așa, iar ultimele săptămâni au arătat cât de dorite și cât de importante sunt aceste documente de călătorie.
Mai jos puteți citi despre istoria pașaportului în lume și în special în România, iar o parte dintre informații au fost culese la o mini-expoziție care s-a deschis la Muzeul Național de Istorie a României.
Pașaportul, o scurtă istorie
Chinezii aveau pașapoarte, ca parte a uriașului sistem birocratic, iar pe ele erau trecute detalii precum: vârsta, înălțimea și caracteristicile corporale. Aceste pașapoarte determinau capacitatea unei persoane de a se deplasa prin districtele imperiale și prin punctele de control. Și copiii aveau nevoie de pașaport.
Click aici pentru a mări fotografia
Mongolii au inventat, acum aproape opt secole, primul ”pașaport diplomatic”, iar tatăl lui Marco Polo devine primul european care primește drept de liberă și sigură trecere pe întreg teritoriul imperiului.
În secolele următoare, mai multe state și orașe europene confereau așa-numite drepturi de liberă trecere ”laissez passez” indiferent de naționalitate. Cel mai vechi pașaport britanic datează din 1641 și este semnat de rege.
În Franța, acum aproape 200 de ani, aveai nevoie de pașaport și pentru a călători între unele orașe, iar despre pașaport în ținuturile noastre s-a pomenit prima oară acum peste 190 de ani.
Istoria pașaportului în țările române
Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic.
Click aici pentru a mări fotografia
La 1831, Regulamentul Organic al Valahiei spune, la art 122 că „Pașaporturile peste hotarele țării se dau fără nici o plată”.
La 1832, Regulamentul Organic al Moldovei spunea la Art 80 că „Aceste pașaporturi pecetluite cu pecetea domnească să vor protocoli de postelnicul. Însuș supușii streini nu vor putea eși din hotarele Moldovei fără a li să revedui pașaporturile de către poliție”
Înainte de legea din 1912, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea „răvașele de drum”. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.
Legea din 1912: Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne
În fiecare an, la 19 martie, este sărbătorită Ziua Pașaportului Românesc. Este data la care, acum 110 ani, în 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașapoartelor”.
Potrivit acesteia,
- „Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”.
Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a pașaportului avea
- „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.
De ce pașapoartele NU au dispărut în Europa de acum un secol
Interesant este că pe la 1910 era o perioadă de aur pentru călătoriile internaționale, fiindcă era nevoie de puține acte. Problema era că trebuia să ai bani și timp pentru a face astfel de călătorii, iar trenul era de bază și erau și rute unde puteai parcurge peste 2,500 km fără a schimba vagonul.
Click aici pentru a mări fotografia
După 1860 tot mai multe țări au renunțat la pașaport și pe la 1890 puteai călători în SUA fără a avea nevoie de un astfel de document.
După Primul Război Mondial, călătoriile au devenit tot mai complicate, statele decizând să reintroducă pașapoartele și vizele, la început ca măsură temporară. Se reintroduc controalele de frontieră și acestea rămân în vigoare ani buni, statele motivând că vor să gestioneze fluxul de persoane potențial periculoase și că vor ca soldații să nu plece din țară. Pașaportul a devenit un tot mai puternic instrument de control.
Controalele la frontieră au devenit o procedură standard și au stârnit controverse din cauza birocrației. La 1920, pașapoartele aiu fost standardizate și de atunci arată precum niște cărticele cu 20-30 de pagini.
Alte date importante
În perioada comunistă era greu să obții un pașaport în România și, deși existau și trenuri directe către Paris, Berlin și Viena, aceste destinații erau greu de atins, iar turiștii români ajungeau mai ales la Moscova, Kiev sau Leningrad.
În 1993 s-a lansat primul pașaport românesc cu fila informatizată dublu laminată, iar noul tip de pașaport simplu, modern, a fost lansat în 2002. Malaezia a fost prima țară ce a emis pașapoarte biometrice, în 1998, iar primul pașaport simplu electronic românesc a apărut în 2008.
Click aici pentru a mări fotografia
În clasamentul mondial Global Passport Power Rank 2022, pe primul loc în topul celor mai puternice pașapoarte este cel din Emiratele Unite, cu care poți intra fără viză în 110 țări, iar în alte 53 primești viza la sosire. Pașaportul german permite intrarea fără viză în 117 țări, iar cele din Suedia, Finlanda și Italia, în 116 țări.
Cu pașaport american poți intra fără viză în 107 țări, iar în 40 de țări ai nevoie de viză înainte de călătorie.
Cum stă România? Poți intra fără viză în 105 țări, în 48 de state primești viza la sosire, iar în 45, trebuie să o ai înainte să ajungi. Pașaportul cel mai slab din lume este pentru afgani: au nevoie de viză în 163 de țări.
Ce culori au pașapoartele lumii
Cele mai multe țări au pașapoarte albastre (83 de state), 67 de țări au pașapoarte roșii sau grena, cu diverse nuanțe), 42 de țări au pașapoarte verzi (în special țările musulmane). Doar șapte țări au pașapoarte negre.
Click aici pentru a mări fotografia
Peste un miliard de oameni au pașapoarte roșii sau grena, iar în UE aproape toate țările au astfel de pașapoarte, cu excepția Croației.
Ce cuprinde expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României
În cadrul expoziției, pot fi văzute o serie de pașapoarte „istorice”, emise în perioada 1912 -1943, din timpul domniei lui Carol I și Mihai ai României. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951.
Click aici pentru a mări fotografia
O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție.
Expoziția cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.
Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, până pe 27 martie 2022.
INTERVIURILE HotNews.ro