DOCUMENT Cum ar urma să se desfășoare alegerile europarlamentare și cele locale / „Numeroase beneficii” – argumentele Guvernului pentru comasare

Desfăşurarea la aceeaşi dată – 9 iunie – a alegerilor europarlamentare și a alegerilor locale „are numeroase beneficii şi poate motiva cetăţenii să se prezinte la urne asigurând o reprezentativitate mai mare a membrilor din România în Parlamentul European, consolidând poziţia României în Uniunea Europeană”, este argumentul adus de Guvern pentru decizia de comasare a celor două scrutine. Un alt motiv invocat este cel al reducerii cheltuielilor și a perioadei electorale.

PSD și PNL au convenit în 21 februarie comasarea europarlamentare cu cele locale și candidaturi comune la alegerile pentru Parlamentul European. În calculele PSD și PNL, alegerile prezidențiale ar urma să fie devansate și să se desfășoare în septembrie.

Miercuri, Ministerul Afacerilor Interne a publicat în transparenţă decizională ordonanţa de urgenţă care prevede comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, în 9 iunie.

• Textul OUG poate fi consultat aici

Cum motivează Guvernul comasarea celor două tipuri de alegeri

Guvernul PSD-PNL își motivează decizia de comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale susținând că un astfel de demers „are numeroase beneficii și poate motiva cetățeni să se prezinte la urne asigurând o reprezentativitate mai mari a membrilor din România în Parlamentul European, consolidând poziția României în Uniunea Europeană, prin transmiterea unui semnal clar că își dorește să urmeze poziția pro-UE și proiectele pentru dezvoltarea Uniunii pentru toate unitățile administrativ-teritoriale”.

Alte motive invocate:

• „Aleșii locali pot motiva cetățenii să se prezinte într-un număr mai mare la urne și să-și exprime opțiunile de vot.
• Sunt reduse cheltuielile și perioada electorală, în condițiile în care în România în anul 2024 se vor desfășura 4 tipuri de scrutine electorale.
• La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, alegerile europarlamentare se desfășoară în mod frecvent, la aceeași dată cu cele locale.
• Alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024 vor avea loc într-un context deosebit, provocările politice cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre fiind semnificative.
• La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, alegerile europarlamentare se desfășoară în mod frecvent, la aceeași dată cu cele locale”.

Când începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare și pentru cele locale

OUG prevede:

• „Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 se desfășoară în ziua de duminică, 9 iunie 2024.
• Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, denumite în continuare, generic, alegerile din data de 9 iunie 2024, se organizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
• Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 începe la data de 12 martie 2024 și se încheie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României (…).
• Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale la alegerile din data de 9 iunie 2024, se înființează: Biroul Electoral Central, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birouri electorale de circumscripție județeană, biroul electoral de circumscripție a municipiului București, birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birouri electorale de circumscripție ale sectoarelor Municipiului București și birouri electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate.

Biroul Electoral Central este alcătuit din 21 de membri, după cum urmează:

• a) 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care un preşedinte şi un locţiitor;
• b) preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente;
• c) membri propuși de partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;
• d) membri propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020;
• e) un membru desemnat în baza propunerii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;
• f) membri propuşi de partidele politice care participă la alegerile din data de 9 iunie 2024, altele decât cele prevăzute la lit. c), d) și e)”.

Votarea începe la ora 07.00 și se încheie la 22.00

• (1) La alegerile din data de 9 iunie 2024, votarea începe la ora 07,00 și se încheie la ora 22,00.
• (2) La ora 22,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot.
• (3) La ora 22,00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.
• (4) Alegătorii care la ora 22,00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
• (5) Alegătorii aflați în situațiile prevăzute la alin. (4) pot vota până cel mult la ora 23,59.
• (6) 2 membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 22,00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot, până la ora 23,59.
• La alegerile din data de 9 iunie 2024 se utilizează o singură urnă specială. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială a respectivei secții de votare.
• Dacă un alegător se află în localitatea de domiciliul sau reședință, după caz, dar nu se poate deplasa la secția de votare, poate vota prin intermediul urnei speciale, pe baza unei cereri, depusă la secția de votare la care este arondat, după domiciliu sau reședința, după caz, pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, pentru alegerile locale sau pentru ambele scrutine organizate în data de 9 iunie 2024.
• Dacă un alegător se află în altă localitate decât cea în care domiciliul sau reședință după caz, poate vota prin intermediul urnei speciale, pe baza unei cereri, depusă la cea mai apropiată secție de votare de locul unde se află, doar pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
• În secțiile de votare din străinătate nu se utilizează urna de vot specială.

Cum se va desfășura votul

• „(1) La alegerile din data de 9 iunie 2024, în secțiile de votare din țară, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «VOTAT», pe buletine de vot separate, prezenţa la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.
• (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine.
• (3) În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot la o secţie de votare din ţară optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.
• (4) În situaţia prevăzută la alin. (1), pe actul de identitate al alegătorului se aplică o singură dată ştampila cu menţiunea «VOTAT» şi data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu menţiunea «VOTAT» şi data scrutinului, conform modelului aprobat.
• (5) În situaţia prevăzută la alin. (1), pe cartea electronică de identitate a alegătorului, astfel cum este prevăzută în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, nu se aplică timbru autocolant cu menţiunea «VOTAT» şi data scrutinului.
• (6) În situaţia prevăzută la alin. (1), primarii vor asigura urne pentru fiecare tip de buletin de vot.
• (7) La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate pe terminalele informatice din cadrul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
• (8) În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie şi cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului, precum şi semnătura acestuia.