Încă un primar PNL a semnat listele AUR pentru suspendarea lui Klaus Iohannis

Primarul liberal al comunei sucevene Bosanci, Neculai Miron, a semnat, în acest weekend, pe listele de susţinere a suspendării preşedintelui Klaus Iohannis, demers iniţiat de AUR. Vicepreşedintele PNL Bogdan Gheorghiu cere excluderea din partid a edilului.

Conform jurnaliştilor din presa locală din Suceava, primarul din Bosanci a semnat lista avându-l alături pe co-preşedintele AUR, George Simion, și l-a criticat dur pe șeful statului, dar și pe liderul PNL Suceava Gheorghe Flutur.

• „Am vrut să dovedesc prin aceasta că Bosanci-ul nu este un fief al domnului Flutur, care a instaurat dictatura în întreg judeţul Suceava şi orice post, orice funcţie la deconcentrate este ocupată cu şpagă în judeţul Suceava, aproape orice funcţie, deci nimic nu mişcă dacă nu este coordonat de dumnealui şi am vrut să arăt că la Bosanci este democraţie şi orice forţă politică este bine venită.
• Deci de aceea am făcut o primire călduroasă domnului Simion şi domnului Georgescu ca să dăm un suflu nou de libertate, să fie respectate principiile fundamentale ale democraţiei, să putem intra la muncă liberi, să putem călători liberi, să putem cumpăra liberi. Ştiţi foarte bine sunt încă membru PNL.
• Domnul Iohannis dintr-un apărător al democraţiei s-a transformat într-un apărător al penalilor”, a declarat primarul Neculai Miron, citat de glasulsucevei.ro, scrie News.ro.

El i-a elogiat pe cei de la AUR, susținând că sunt „patrioţi care luptă pentru poporul român”, în timp ce „domnul Klaus Iohannis a vândut şi vinde austriecilor, nemţilor, alături de dumnealui era şi domnul Cioloş, care vindea francezilor, şi toate retailerurile, magazinele principale din ţară sunt cu mărfuri din export”.

Vicepreşedintele PNL Bogdan Gheorghiu a reacţionat pe Facebook și cere excluderea din partid a primarului:

• „Am constatat încă o dată că Neculai Miron are un comportament care îl poziţionează la mare distanţă de Partidul Naţional Liberal.
• Primarul localităţii Bosanci pare să uite că dezvoltarea localităţii se datorează implicării PNL atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel judeţean. În calitate de vicepreşedinte al PNL am solicitat, în această seară (sâmbătă – n.r.), conducerii organizaţiei judeţene PNL Suceava, întrunirea de urgenţă a forului statutar al partidului cu propunerea de a declanşa procedura de excludere din partid a domnului Neculai Miron, primarul comunei Bosanci, judeţul Suceava”.

Neculai Miron este al doilea primar PNL care semnează pentru demiterea din funcţie a lui Klas Iohannis, după primarul oraşului Zlatna, Silviu Ponoran, unul din cei mai longevivi edili din judeţul Alba.

Copreşedintele AUR George Simion a anunţat joi că partidul a reuşit să adune 730.000 de semnături pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis şi că speră ca, până în luna martie, să se ajungă la 3 milioane de semnături. Acţiunea AUR de strângere a semnăturilor pentru suspendarea preşedintelui a început în luna noiembrie 2021.

Cum poate fi suspendat președintele României. Ce spune Constituția

Posibilitatea demiterii președintelui țării este prevăzută de către Constituție. Președintele poate fi suspendat din funcție prin votul Parlamentului și demis prin referendum

Procedura este prevăzută de articolul 95 din Constituție:

• (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
• (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
• (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Tot Constituția prevede, la articolul 98, și cine preia interimatul în cazul în care președintele țării este suspendat:

• Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Cum se organizează și cum se validează referendumul de demitere a președintelui României

Referendumul național poate fi organizat în trei situații, conform legii:

• a) revizuirea Constituției;
• b) demiterea Președintelui României;
• c) probleme de interes național.

Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie.

Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”.

• Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
• Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
• Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.
• Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

Traian Băsescu, suspendat de două ori, dar niciodată demis

În România există două precedente de declanșare a procedurii de suspendare, de fiecare dată fiind vorba despre Traian Băsescu. El a fost suspendat de două ori din funcție de către Parlament, la distanță de cinci ani, însă au fost invalidate ambele referendumuri pentru demiterea sa.

Astfel, în februarie 2007 PSD a sesizat Curtea Constituţională privind iniţierea procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Parlamentul a aprobat înfiinţarea unei comisii de anchetă privind suspendarea preşedintelui. Dan Voiculescu, președintele acelei comisii, a anunțat că raportul elaborat de comisie a stabilit că președintele Băsescu „a încălcat Constituția și este implicat în fapte de natură penală”. Curtea Constituțională a constatat că propunerea de suspendare din funcție a președintelui „se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului care, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României” și a dat aviz negativ la propunerea de suspendare. Decizia Curții Constituționale era doar consultativă pentru Parlament, astfel că acesta a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate.

Referendumul a fost organizat în 19 mai 2007: ”Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”. 74% dintre voturile exprimate au fost împotriva demiterii șefului statului, la o prezență de vot de 44,45% față de 50%, cât prevedea atunci legea. Cu toate acestea, referendumul a fost validat de către CCR.

A doua oară, procedura de suspendare din funcție a avut loc în iulie 2012, când Parlamentul a votat pentru suspendarea din funcție a șefului statului. Demersul de suspendare a fost făut de USL.

Referendumul pentru demitere a avut loc în 29 iulie 2012: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”.

De data aceasta, rezultatul referendumului a fost în favoarea demiterii lui Traian Băsescu. S-au prezentat la urne 46,24% dintre cetățenii cu drept de vot. 87,52% (7.403.836) au votat DA, iar 11,15% au votat NU.

Referendumul a fost însă invalidat de Curtea Constituțională pe motiv că nu a întrunit cvorumul necesar de prezență la vot.

Cele două referendumuri de demitere a lui Traian Băsescuau fost organizate în baza legii care prevedea o prezență la urne de cel puțin 50% din numărul persoanelor cu drept de vot.

Legea referendumului a fost modificată apoi, iar noile prevederi au intrat în vigoare de la finalul anului 2014. Astfel, referendumul este validat dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, față de 50% plus 1, cât era prevăzut înainte.