Sari direct la conținut

Anul considerat una dintre marile enigme ale meteorologiei: anomaliile de atunci nu au putut fi explicate nici până în prezent

HotNews.ro
Anul considerat una dintre marile enigme ale meteorologiei: anomaliile de atunci nu au putut fi explicate nici până în prezent
Surse imagini: Climate of the past și Shutterstock

Oameni de știință din Berna, Elveția, și Gdansk, Polonia au încercat, din nou, să înțeleagă cea mai drastică scădere a temperaturilor din ultimii cel puțin 600 de ani. Eurasia și America de Nord s-au confruntat în iarna dintre anii 1739-1740 cu temperaturi cu până la 4 grade Celsius mai scăzute față de media actuală. Iar ceea ce este și mai interesant este faptul că știința nu a putut explica această anomalie climatică nici până în prezent.

Perioada respectivă a fost una marcată de ninsori abundente care, ulterior, au dus la inundații de proporții ce au distrus culturile de cereale și de cartofi din Europa. Fapt care a culminat nu doar cu o rată uriașă a mortalității în rândul animalelor domestice, ci și cu o foamete care a afectat întregul continent european.

Un grup de oameni de știință de la universitățile din Berna, Elveția, și Gdansk, Polonia, a încercat în premieră să reconstituie acest bizar episod climatic, unul care a durat din octombrie 1739 și până a doua jumătate a anului 1740, pentru a înțelege mecanismele care au stat la baza neobișnuitei scăderi a temperaturilor. Însă, în ciuda tuturor simulărilor computerizate, răspunsurile rămân unele evazive.

În studiul pe care l-au publicat în revista Climate of the Past, oamenii de știință au adunat datele meteo înregistrate în acea perioadă la observatoarele din Gdansk (Polonia), Versailles (Franța), Berlin (Germania) și Saint-Blaise (Elveția). Acestea au inclus nu doar informații privind temperaturile zilnice, ci și pe cele privind presiunea atmosferică și oscilațiile climatice.

Astfel, specialiștii au putut identifica o scădere dramatică a temperaturilor în vestul Europei, tipar care s-a extins către sudul și estul continentului în lunile următoare. Ulterior, în lunile iulie și august ale anului 1740, Europa a cunoscut o vreme neobișnuit de rece, marcată de ploi și furtuni.

Pentru a explica aceste anomalii, oamenii de știință au analizat datele privitoare la diferențele de presiune atmosferică disponibile în zona Atlanticului de Nord, fenomen meteorologic cunoscut și ca Oscilația Nord Atlantică (NAO), însă nu au putut identifica un tipar care să explice anomaliile climatice din Europa.

Același rezultat a fost oferit și de datele privitoare la fenomenul El Nino. Este adevărat totuși, o recunosc chiar autorii studiului, că reconstituirea tiparului El Nino de acum aproape trei secole este una nesigură, marcată de multe necunoscute. Date fiind incertitudinile în cazul El Nino, oamenii de știință au analizat ulterior diferențele de presiune atmosferică din zona Atlanticului de Est (EA), fenomen similar cu NAO, însă care se manifestă nu de la nord la sud, ci de la est la vest.

În acest caz, a putut fi observată o fază negativă neobișnuită în primăvara anului 1740, fapt care poate explica abundența precipitațiilor din centrul și sudul Europei, precum și scăderea temperaturilor din nordul continentului. Însă, conform autorilor studiului, rămân încă multe necunoscute în ecuația schimbărilor bruște de temperatură, iar fenomenul EA nu le poate explica pe toate.

Cercetătorii elvețieni și cei polonezi au analizat apoi rolul erupției vulcanice din masivul muntos Tarumae, Japonia, o erupție care a avut loc în anul 1739 și care a atins nivelul 5 (din 8 posibile) pe scala intensității vulcanice. Dar nici acest fenomen nu a putut oferi o explicație plauzibilă pentru anomaliile climatice din emisfera nordică din acea perioadă.

Studiul susține că neobișnuitele scăderi de temperatură din anul 1740 au fost urmate de alte două ierni deosebit de reci, în 1741 și 1742, și asta după ce Europa cunoscuse o perioadă relativ caldă în intervalul 1730-1739. Interesant este că, în ciuda tuturor datelor disponibile, oamenii de știință nu au putut oferi încă un răspuns cu privire la anomaliile climatice din 1740.

Este adevărat că fenomenul EA (diferențele de presiune atmosferică din zona Atlanticului de Est) este văzut, în acest moment, ca un principal factor al scăderii temperaturilor de atunci. Însă, chiar și cu un astfel de fenomen în ecuație, mecanismul care a dus la oscilațiile negative din anul 1740 rămâne unul neexplicat.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

INTERVIURILE HotNews.ro