Anul considerat una dintre marile enigme ale meteorologiei: anomaliile de atunci nu au putut fi explicate nici până în prezent

Oameni de știință din Berna, Elveția, și Gdansk, Polonia au încercat, din nou, să înțeleagă cea mai drastică scădere a temperaturilor din ultimii cel puțin 600 de ani. Eurasia și America de Nord s-au confruntat în iarna dintre anii 1739-1740 cu temperaturi cu până la 4 grade Celsius mai scăzute față de media actuală. Iar ceea ce este și mai interesant este faptul că știința nu a putut explica această anomalie climatică nici până în prezent.

Perioada respectivă a fost una marcată de ninsori abundente care, ulterior, au dus la inundații de proporții ce au distrus culturile de cereale și de cartofi din Europa. Fapt care a culminat nu doar cu o rată uriașă a mortalității în rândul animalelor domestice, ci și cu o foamete care a afectat întregul continent european.

Un grup de oameni de știință de la universitățile din Berna, Elveția, și Gdansk, Polonia, a încercat în premieră să reconstituie acest bizar episod climatic, unul care a durat din octombrie 1739 și până a doua jumătate a anului 1740, pentru a înțelege mecanismele care au stat la baza neobișnuitei scăderi a temperaturilor. Însă, în ciuda tuturor simulărilor computerizate, răspunsurile rămân unele evazive.

În studiul pe care l-au publicat în revista Climate of the Past, oamenii de știință au adunat datele meteo înregistrate în acea perioadă la observatoarele din Gdansk (Polonia), Versailles (Franța), Berlin (Germania) și Saint-Blaise (Elveția). Acestea au inclus nu doar informații privind temperaturile zilnice, ci și pe cele privind presiunea atmosferică și oscilațiile climatice.

Astfel, specialiștii au putut identifica o scădere dramatică a temperaturilor în vestul Europei, tipar care s-a extins către sudul și estul continentului în lunile următoare. Ulterior, în lunile iulie și august ale anului 1740, Europa a cunoscut o vreme neobișnuit de rece, marcată de ploi și furtuni.

Pentru a explica aceste anomalii, oamenii de știință au analizat datele privitoare la diferențele de presiune atmosferică disponibile în zona Atlanticului de Nord, fenomen meteorologic cunoscut și ca Oscilația Nord Atlantică (NAO), însă nu au putut identifica un tipar care să explice anomaliile climatice din Europa.

Același rezultat a fost oferit și de datele privitoare la fenomenul El Nino. Este adevărat totuși, o recunosc chiar autorii studiului, că reconstituirea tiparului El Nino de acum aproape trei secole este una nesigură, marcată de multe necunoscute. Date fiind incertitudinile în cazul El Nino, oamenii de știință au analizat ulterior diferențele de presiune atmosferică din zona Atlanticului de Est (EA), fenomen similar cu NAO, însă care se manifestă nu de la nord la sud, ci de la est la vest.

În acest caz, a putut fi observată o fază negativă neobișnuită în primăvara anului 1740, fapt care poate explica abundența precipitațiilor din centrul și sudul Europei, precum și scăderea temperaturilor din nordul continentului. Însă, conform autorilor studiului, rămân încă multe necunoscute în ecuația schimbărilor bruște de temperatură, iar fenomenul EA nu le poate explica pe toate.

Cercetătorii elvețieni și cei polonezi au analizat apoi rolul erupției vulcanice din masivul muntos Tarumae, Japonia, o erupție care a avut loc în anul 1739 și care a atins nivelul 5 (din 8 posibile) pe scala intensității vulcanice. Dar nici acest fenomen nu a putut oferi o explicație plauzibilă pentru anomaliile climatice din emisfera nordică din acea perioadă.

Studiul susține că neobișnuitele scăderi de temperatură din anul 1740 au fost urmate de alte două ierni deosebit de reci, în 1741 și 1742, și asta după ce Europa cunoscuse o perioadă relativ caldă în intervalul 1730-1739. Interesant este că, în ciuda tuturor datelor disponibile, oamenii de știință nu au putut oferi încă un răspuns cu privire la anomaliile climatice din 1740.

Este adevărat că fenomenul EA (diferențele de presiune atmosferică din zona Atlanticului de Est) este văzut, în acest moment, ca un principal factor al scăderii temperaturilor de atunci. Însă, chiar și cu un astfel de fenomen în ecuație, mecanismul care a dus la oscilațiile negative din anul 1740 rămâne unul neexplicat.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

Anul considerat una dintre marile enigme ale meteorologiei: anomaliile de atunci nu au putut fi explicate nici până în prezent

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife:„Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen

#medicibuni – Dr. Ion Vasian, urolog MedLife: „E suficient un singur contact sexual neprotejat ca să contractăm o infecție cu transmitere sexuală“

Prof. dr. Ioan Coman, MedLife Polisano Sibiu, pionier al chirurgiei robotice în România: „Chiar și în operațiile robotice de amploare, durerile postoperatorii sunt net reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă din ziua operației”

Lăcrămioara Perijoc și-a donat singura medalie de aur obținută la europene în cadrul programului MedLife dedicat copiilor cu cancer

#medicibuni – Andreea Chiru, psiholog MedLife: „Cu cât partenerii discută mai mult despre sex, plăceri, neplăceri, inclusiv despre eventualele infecții cu transmitere sexuală, cu atât au mai multe șanse la o relație sănătoasă“

#medicibuni – Dr. Alina Stanca, medic primar pneumologie, Medlife: „Pacienții descriu o căldură sau o presiune în piept, iar apoi imediat tușesc și expectorează sânge. Atunci clar te gândești că este o problemă serioasă”

#medicibuni – Dr. Mihaela Steriu, MedLife: „Unele dintre bolile cu transmitere sexuală sunt incurabile. Prevenția are un rol primordial!“

MedLife folosește dronele pentru a transporta analize BTS recoltate la Electric Castle, oferind astfel tinerilor rezultatele în aceeași zi, direct în aplicație

Premieră în Europa Centrală și de Sud-Est: MedLife aduce primul centru mobil de testare BTS* la un festival

MedLife extinde rețeaua de clinici dedicate sănătății mintale – MindCare, cu o nouă unitate la Craiova

31% dintre tinerii români nu au auzit despre infecția cu HPV, principala cauză pentru cancerul de col uterin. România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin această boală, la nivel european

Dr. Anca Hâncu, nutriționist MedLife: „70% din bolile cronice sunt cauzate de stilul de viață incorect“. Cum promovează angajatorii sănătatea la birou

Pacientă cu cancer peritoneal salvată de medicii de la MedLife Sibiu printr-o metodă revoluționară de tratament – citoreducția tumorală și HIPEC. „Până de curând un astfel de caz era văzut inoperabil”

#MediciBuni Povestea pacientei de 66 de ani, a cărei coloană a fost readusă în poziție verticală la Spitalul Humanitas, cu ajutorul sistemului robotic BrainLab. Dr. Tiberiu Maior: „Dacă era să folosim tehnica clasică, trebuia să intervenim la nivelul întregii coloane.”