Concluzii după reuniunea G7 de la Hiroshima (editorial Financial Times)

Marile reuniuni la nivel înalt ale celor mai bogate și mai puternice țări din lume sunt adesea criticate pentru lipsa de rezultate concrete, dincolo de promisiuni de cooperare vag formulate și simbolismul fotografiilor de grup.

Totuși, în vremuri de adâncire a faliilor geopolitice – cu cele mai mari două economii ale lumii izbindu-se cap în cap și cu persistența agresiunii ruse din Ucraina – reuniunile la nivel înalt capătă o semnificație mai profundă, contribuind la evitarea dezbinării.

Din această perspectivă, reuniunea G7 din Japonia din weekend a avut unele realizări notabile. Întâlnirea de trei zile a culminat cu o abordare mai largă dar mai unită a țărilor membre cu privire la războiul din Ucraina și la îndrăzneala tot mai mare a Chinei. Această convergență n-ar trebui să fie luată ca dată. Dar, în definitiv, succesul reuniunii de la Hiroshima va fi determinat de abilitatea participanților de a transforma comunicatele în acțiuni globale concrete – și, după acest criteriu, mai e de muncă considerabil.

Reuniunea a făcut un efort binevenit de a extinde sprijinul internațional pentru Ucraina. G7 și-a reiterat angajamentul de a contracara agresiunea lui Vladimir Putin, iar invitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski constituie de asemenea un gest semnificativ.

El i-a oferit lui Zelenski o platformă globală, permițându-i să pledeze în favoarea programului său de pace în Ucraina inclusiv pe lângă conducătorii puterilor în curs de afirmare invitați și ei – care sunt mult mai sceptici. Decizia Americii de a aproba livrarea de avioane F-16 Ucrainei de către aliați și de a instrui piloți ucraineni, cât și un nou ajutor militar de 375 de milioane de dolari din partea Washingtonului, constituie și ele un sprijin deosebit pentru Kiev.

Referitor la China, G7 a criticat utilizarea „coerciției economice” de către Beijing, l-a îndemnat să-și folosească influența pentru a presa Rusia să-și retragă trupele din Ucraina și a făcut apel la o „soluționare pașnică” în chestiunea tensiunilor cu Taiwanul. Cel mai important e că s-a convenit mai degrabă asupra „detensionării” relațiilor economice cu China, în antiteză cu „decuplarea” – un ecou al apelurilor lansate de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Date fiind interesele economice diferite, Occidentul nu se poate decide cum e mai bine să abordeze chestiunea vastei dominații a statului chinez asupra unor lanțuri globale de aprovizionare vitale, în timp ce ar trebui să încerce concomitent și o detensionare cu Beijingul. Acordul G7 e un pas înainte spre asigurare unui cadru de lucru pentru coordonarea Vestului.

Obținerea sprijinului din partea așa-zisului „sud global” va continua însă să fie o problemă majoră pentru G7. Legăturile economice dintre aceste țări și Rusia și China constituie o barieră. Adevărul e că India e nesățioasă în privința petrolului ieftin rusesc, iar comerțul bilateral dintre Brazilia și China prinde avânt.

Cum China mai construiește și porturi și împarte pomeni de miliarde în ajutoare și investiții peste tot prin America Latină, Africa și Asia de Sud-Est, un dialog mai consistent nu va ajunge prea departe. Progresul limitat înregistrat la reuniune în privința climei nu va contribui nici el prea mult la a convinge țările mai sărace să-și întețească eforturile proprii. G7 va trebui să-și pună în practică promisiunea de a sprijini țările în curs de dezvoltare cu investiții și subvenționarea unor obiective climatice.

Succesul strategiei G7 de „detensionare” a relațiilor cu China va depinde de asemenea și de un acord cu privire la semnificația exactă a termenului. Următorul pas va fi schițarea și convenirea măsurilor specifice. Detensionarea relațiilor cu China nu va fi simplă, mai ales dacă vor persista unele ambiguități.

De fapt, Beijingul a interzis duminică participarea producătorului american de cipuri Micron Technology la proiecte de infrastructură din China, invocând potențiale riscuri de securitate – decizie calificată de departamentul american al comerțului drept „nefondată pe realitate”.

Cum reuniunea G20 e programată la New Delhi anul acesta, provocarea actuală e să i se demonstreze „sudului global” că nu este neglijat. O abordare unică în privința Rusiei și Chinei din partea a șapte dintre marile puteri economice ale lumii este un pas în direcția corectă. Dar pentru a avansa și mai mult și a construi un pact global, G7 va trebui să-și susțină vorbele cu bani și cu detalii mai precise.