Primăria Capitalei comandă un studiu care să identifice sursele de poluare din București

Primăria Capitalei a demarat procedurile de achiziție pentru realizarea unui studiu care să spună precis din ce cauză este Bucureștiul atât de poluat, a declarat primarul general, Nicușor Dan, la prezentarea bilanțului de 10 luni de la preluarea mandatului. Reamintim că în sezonul rece, rețelele independente de monitorizare a calității aerului au înregistrat depășiri de până la 800% a poluării cu PM 2,5 și PM10, adică praf.

”Este în curs de achiziţie studiul de mediu care să ne spună precis care sunt sursele de poluare, a aerului în special, în Municipiul Bucureşti, care sunt procentele cu care fiecare din aceste surse contribuie la poluarea aerului din Bucureşti, pentru ca în baza acestui studiu să elaborăm un plan de măsuri realist, nu ca cel al fost administraţii, pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a spus că este un plan făcut pe hârtie, cu măsuri iluzorii”, a declarat primarul Nicușor Dan.

Reamintim că în 2018, Comisia Europeană a chemat România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea. În 2020, România a fost condamnată pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile pentru a îmbunătăți calitatea aerului și a încălcat sistematic normele de poluare în București.

În decizia luată pe 30 aprilie 2020, CJUE invocă „nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până cel puțin în anul 2016, a valorilor-limită zilnice” pentru concentrațiile de particule PM10 și despre „nerespectarea sistematică și persistentă”, din anul 2007 și până în anul 2014 inclusiv, cu excepția anului 2013, a valorilor-limită anuale pentru concentrațiile de PM10 în București.

Potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene, România „nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa”. De asemea, începând din 11 iunie 2010, statul român nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1) din această directivă, de a se asigura că perioada de depășire este cât mai scurtă cu putință.