VIDEO Gala Premiilor pentru un Mediu Curat și-a premiat câștigătorii

ECOTIC a premiat pe 15 decembrie câștigătorii celei de-a XIII-a ediții a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat. Rezultatele acestei ediții au reprezentat pentru organizatori un succes, având peste 85 de înscrieri și nominalizări. Evenimentul poate fi urmărit aici.

Ediția a XIII-a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat a fost susținută de: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociația Municipiilor din România (AMR), Info Cons, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, Radio Eco Natura, Radio România Cultural, RFI România, Cărturești și Hotnews.

Câștigătorii Galei Premiilor pentru un Mediu Curat, ediția a XIII-a sunt:

PROIECTE DE MEDIU

Forumul Orașelor Verzi, Primăria Municipiului Brașov

Descris ca fiind cel mai important eveniment de mediu din România, în anul 2021, FOV a avut loc la Brașov, între 6-12 septembrie, transformând, timp de o săptămână, orașul într-o adevărată capitală verde, cu implicarea municipalității, cetățenilor, ONG-urilor și a firmelor private. Rezultate: 30.000 de ambalaje reciclate, 20.000 de brașoveni implicați, 40% creștere a numărului de călători cu transportul public, 6 milioane de oameni au auzit de FOV.

Deltă curată. Comunitate responsabilă, Asociația 37

În cadrul proiectului au fost organizate 6 campanii de igienizare pe malul canalelor Dunavăț, Lipoveni, canalul satului Dunavățu de Jos, lacul Balcaz și plaja sălbatică de la Perișor. În cadrul proiectului au fost strânși peste 1000 de saci de deșeuri de pe malul apei și din apă și au fost organizate 6 sesiuni de informare a participanților și a turiștilor. De asemenea, au fost amplasate 3 pubele de tip „trash art” în puncte cheie ale satului Dunavățu de Jos și a fost amenajată o bibliotecă de resurse de mediu pe holul școlii.

Îmbunătățirea condițiilor de mediu și de viață în municipiul Roman prin amenajarea Parcului Zăvoi, Primăria Municipiului Roman

Parcul Zăvoi este un proiect implementat cu fonduri europene care a dus la reamenajarea mai multor hectare de teren și transformarea lor în parcuri. Prin reamenajarea acestui parc s-a dorit crearea unui spațiu de relaxare civilizat, păstrarea arborilor existenți prin adaptarea noilor funcțiuni la situația existentă, precum și construirea și amenajarea de piste pentru bicicliști. În construirea aleilor parcului au fost utilizate materiale ecologice.

Octavian Berceanu – PERSONALITATEA DE MEDIU A ANULUI

Octavian Berceanu a fost persoana desemnată de juriu ca fiind câștigător la această categorie. De asemenea, a primit cele mai multe nominalizări din partea publicului larg, semn că acțiunile sale în calitate de Comisar Șef al Gărzii de Mediu și de activist de mediu au fost cu impact și vizibile cetățenilor.

Anca Iosif Jurnalist DoR (Decât o Revistă) – PREMIUL SPECIAL dedicat JURNALIȘTILOR

Anca Iosif este unul dintre jurnaliștii care tratează cu seriozitatea cuvenită domeniul protecției mediului. E pe teren ca să înțeleagă cum ne raportăm la natură și cum o protejăm. Vă invităm să citiți articolele scrise de Anca aici.

În prima partea a evenimentului au fost dezbătute perspectivele anului 2022 în managementul deșeurilor electrice pe baza rezultatelor anului 2021. Intervenții pe această temă au susținut:

Andrei Corlan, Secretar de stat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat direcțiile de modificări legislative: „Ne propunem ca la nivelul anului 2022 să modificăm Ordinul de licențiere în concordanță cu prevederile privind economia circulară. Vrem să modificăm Ordinul privind garanțiile financiare coroborat cu modificarea Ordonanței 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Împreună cu Ministerul Economiei dorim să elaborăm și să adoptăm un ordin comun privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Totodată avem obligația de a transpune în legislația națională Directivele 2021/78, 2021/79, 2021/1980 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice.”

Edvin Abdulachim, Director Comercial Altex, a abordat subiectul campaniilor de tip Rabla pentru electrocasnice: „Dacă vorbim de programul nostru, am reușit să colectăm cu niște eforturi foarte mari, în 2021, aproximativ 20.000 de tone de deșeuri electrice în vederea reciclării corespunzătoare. Programul buy-back pentru noi înseamnă în primul rând asigurarea unui prim pas pentru client, prin oferirea unei bonificații, clientul oferindu-ne acel deșeu pentru a fi preluat și reciclat corespunzător. Noi asigurăm transportul produsului nou și a produsului vechi de la client către reciclator inclusiv depozitarea temporară a acestuia la momentul predării. Toate aceste lucrurile implică costuri foarte mari care sunt suplimentare promisiunii noastre către consumator, promisiune de a oferi cel mai mic preț din România.”

Ion Maican, Director General System Plus, a adus în discuție țintele foarte mari din domeniul deșeurilor electrice: „Țintele pe care le avem și pe care trebuie să le îndeplinim, trebuie spus din prima, sunt neîndeplinibile din toate punctele de vedere. În România obiceiurile de consum nu permit ca 65% din pusul pe piață din media anilor trecuți să fie reciclat.”

Marius Costache, Director General GreenWEEE a vorbit și despre cantitățile care se pierd în fluxurile informale: „Cantități sunt pe piață, dar a ne atinge acel procent de 65% este greu de spus. Se pierd foarte multe în fluxurile informale și cred că dacă am avea un „enforcement” pe zona asta din partea autorităților nu ar mai ajunge să fie tratate necorespunzător. Estimez că numai în fluxul de fier vechi, se pierd anua,l undeva la 50.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice si electronice, 50.000 de tone care puse peste cele 110.000 de tone, înseamnă 160.000. Până la 185.000 de tone mai este foarte puțin.”

Gheorghe Nedelcu, Daikin Company Advisor, a scos în evidență problema lipsei de reglementare în ceea ce privește tranziția producătorilor de echipamente electrice de la o organizație colectivă la alta: „După dispariția unui actor important de pe piața deșeurilor, o organizație colectivă, s-a produs un mic val, au apărut foarte multe organizații noi, producătorii au migrat de la o organizație la alta și asta tocmai datorită unor prevederi neclare în legislația care reglementează gestionarea deșeurilor. Ar trebui făcută o completare la legislația actuală care să cuprindă clar ce se întâmpla cu noile organizații, care sunt țintele de colectare, ce se întâmplă cu producătorii care migrează de la o organizație la alta.”

Adina Feclist, Continuous Improvement Specialist Schneider Electric, a prezentat abordarea Schneider Electric din perspectiva economiei circulare: „Anul 2021 a fost un an al provocărilor pentru fiecare mediu de business, a fost un an în care mai mult ca oricând am căutat soluții de schimbare, reutilizare, performanță și eficiență. Reintroducerea pe piață a echipamentelor electrice pentru al doilea ciclu de viață după certificare circulară, reutilizarea tuturor componentelor electrice, precum și dezvoltarea tuturor centrelor de service, au fost pilonii principali de creștere durabilă a veniturilor, ajutându-ne să transformăm provocările climatice și de mediu in oportunități.”

Valentin Negoiță, Președintele ECOTIC, a subliniat nevoia unei noi metodologii de calcul a țintei de colectare: „Metodologia de calcul pe care o include actuala Directivă Europeană este depășită. Există la nivelul Comisiei Europene planul de a lansa un studiu, în prima parte a anului viitor, pentru a evalua situatia existenta la nivelul Statelor Membre UE. Studiul va evalua rezultatele înregistrate până acum în perioada 2014-2022 și posibilitatea unei metodologii noi care să ia în calcul o perioadă mai lungă de viață a produselor, între 5 și 7 ani, dacă nu chiar mai mult.”

Dragoș Călugăru, Director General ECOTIC, a prezentat cifrele relevante din domeniu: „România are o țintă în acest an de 185.000 de tone. O țintă puțin realistă în contextul în care o rată de 65% din media puselor pe piață în ultimii 3 ani nu este atinsă de nicio țară în Europa. A fost o singură excepție, în anul 2019, în Irlanda. Unde suntem noi? Probabil vom ajunge la o rată de colectare de 40%, circa 110.000 de tone. Este o cantitate destul de bună pentru România și trebuie să mulțumim retail-ului pentru contribuția lor de 40 – 45% din acest rezultat”

Sabina Pîrvulescu, Director Operațional ECOTIC, a evidențiat nevoia de implicare a autorităților locale: „Prin implicarea tuturor actorilor vom reuși să dezvoltăm un sistem simplu și eficient de colectare de la gospodăriile particulare în special și, din mediul de business în secundar. Doar așa vom ajunge să creștem procentul de 1% de la aceste primării, APL-uri, salubrități, de ce nu la 50%, chiar 75%, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei.”

Intervențiile în variantă integrală a tuturor celor prezenți la eveniment sunt disponibile în video de mai jos:

​Articol susținut de ECOTIC