Spania: Separatiştii majoritari în parlamentul Cataloniei după alegerile regionale

Partidele separatiste şi-au consolidat duminică majoritatea în parlamentul regional şi par în măsură să rămână la putere în Catalonia, în urma unui scrutin marcat de pandemie şi câştigat de candidatul prim-ministrului spaniol Pedro Sanchez, notează AFP, citată de Agerpres.

Dincolo de politică, imaginea care va rămâne din acest scrutin va fi aceea a personalului din secţiile de votare, îmbrăcat complet în salopete albe de protecţie pentru a ajuta să voteze alegătorii bolnavi de COVID-19 sau în carantină.

După numărarea aproape integrală a buletinelor de vot, fostul ministru al sănătăţii Salvador Illa a ieşit pe primul loc cu aproximativ 23% din voturi şi 33 de locuri din cele 135 din parlamentul regional.

Trimis la Barcelona de Pedro Sanchez pentru a-i disloca de la putere pe separatiştii care conduc din 2015, el a ratat însă pariul.

În timp ce partidele separatiste s-au angajat în scris să nu parafeze niciun acord cu el, Salvador Illa nu va putea să se bazeze pe voturile necesare în parlamentul catalan pentru a ajunge la preşedinţia executivului acestei bogate regiuni de nord-est a Spaniei, cu o populaţie de 7,8 milioane de locuitori.

„Schimbarea este aici pentru a rămâne în Catalonia”, a insistat el, anunţând că va candida la preşedinţie în ciuda şanselor sale reduse.

După mai mult de trei ani de la o tentativă de secesiune eşuată, separatiştii au depăşit pentru prima dată 50% din voturi într-un scrutin regional. La ultimul din 2017, ei au totalizat 47,5%.

Cu 33 de locuri pentru Stânga Republicană din Catalonia (ERC), 32 pentru Împreună pentru Catalonia (JxC) al fostului lider regional Carles Puigdemont şi 9 pentru radicalii din CUP, ei şi-au consolidat majoritatea la 74 de locuri.

Acum însă vor trebui să depăşească divergenţele dintre ele pentru a încheia un acord de guvernare. Clasat înaintea JxC, candidatul ERC, Pere Aragones, apare în poziţie de forţă pentru a deveni următorul preşedinte al executivului regional.

De teama coronavirusului, alegătorii s-au deplasat în număr redus la urne şi rata absenteismului a urcat la peste 46%, cu peste 25 de puncte mai mult decât în 2017.