DGA îi dă replica lui Dan. Activitatea de prevenire a corupției s-a concentratat pe persoanul MAI

DGA a reacționat marți, cu date statistice, după ce ministrul de Interne, Carmen Dan, a anunțat că vor fi modificări organizatorice la nivelul DGA pe motiv că trebuie să existe un echilibru între prevenția și combaterea corupției și că DGA s-a concentrat pe prevenirea din ”cu totul alte zone”, potrivit Mediafax.

Direcția Generală Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne a reacționat marți cu trimitere evidentă la polemica declanșată între Cătălin Ioniță, șeful DGA, și ministrul de Interne Carmen Dan, care a anunțat că vor fi modificări organizatorice la nivelul DGA pe motiv că trebuie să existe un echilibru între cele două componente ale structurii, cea privind combaterea corupției și cea privind prevenirea sa.

”(…) Activitatea preventivă desfășurată de D.G.A. și-a concentrat eforturile, în primul rând, pe personalul ministerului afacerilor interne, numărul personalului participant de 68.109 angajaţi dovedind cu prisosință acest lucru, respectându-se documentele strategice anticorupție și reglementările de linie. Ministrul i-a reproșat șefului DGA că activitatea de prevenire s-a concentrat ”mult prea mult în cu totul alte zone, decât MAI”. DGA a reacționat marți printr-un veritabil raport de activitate, și face o evidență a tuturor acțiunilor DGA exact pe cele două zone nominalizate de ministrul Carmen Dan”, se spune într-un comunicat al DGA.

Mai mult, DGA o contrazice pe Carmen Dan și spune că, din datele prezentate în documentul dat publicității marți ”rezultă în mod vădit că activitatea preventivă desfășurată de D.G.A. și-a concentrat eforturile, în primul rând, pe personalul ministerului afacerilor interne, numărul personalului participant de 68.109 angajaţi dovedind cu prisosință acest lucru, respectându-se documentele strategice anticorupție și reglementările de linie!”

De asemenea, DGA anunță că pentru perioada imediat următoare va fi convocată ”o ședință a Comitetului Strategic pentru sprijinirea activității DGA, pentru realizarea unei analize și a evaluării situațiilor obiective și subiective de natură a îmbunătăți operațiunile DGA.”

Carmen Dan a anunțat săptămâna trecută că vor fi schimbări la Direcția Generală Anticorupție, din cadrul MAI, condusă de Cătălin Ioniță pentru a stabili un echilibru între componenta de prevenția și cea de combatere a corupției și a recproșat DGA că activiatea sa ”s-a concentrat mult prea mult în cu totul alte zone, altele decât MAI”.

La rândul său, șeful DGA a reacționat în weekend, transmițând o scrioare deschisă în care a acuzat că schimbările pe care vrea să le facă ministrul Carmen Dan în DGA, îl vizează de fapt pe el. Acesta a descris și momentul din 2018, când s-a aflat în mijlocul unui conflict între premierul de atunci, Mihai Tudose, și ministrul Carmen Dan.

Comunicatul DGA

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Generală Anticorupție este structura specializată pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest context, activitatea de prevenire desfășurată de D.G.A. are la bază și Strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020, adoptată prin Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016. Acest document strategic, pe care îl aplică în mod obligatoriu, toate instituțiile publice prevede principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate. Conform acestui principiu identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative.

Activitățile de prevenire sunt desfășurate, la nivel central, de către personalul Direcției Prevenire, iar la nivel teritorial, de către ofițerii care îndeplinesc atribuții specifice domeniului prevenirea corupției în cadrul serviciilor județene anticorupție sau în cadrul Direcției Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov.

În anul 2018, activitatea de prevenire s-a caracterizat, pe de o parte, prin organizarea și derularea activităților prevăzute în documentele de planificare aprobate, iar pe de altă parte, prin diversificarea categoriilor de activități desfășurate.

În ceea ce privește cadrul normativ, a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 62 din 13 iunie 2018 privind organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a corupției şi de educație pentru promovarea integrității în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial nr. 519 din 25 iunie 2018, care asigură baza legală diversificării activităților preventive, punând accent pe educația pentru promovarea integrității.

Astfel, activitatea preventivă a D.G.A. s-a concentrat pe personalul ministerului afacerilor interne.

Având în vedere rezultatele evaluării pe domeniile prioritare aferente anului 2017, precum și principalele vulnerabilități şi riscuri la corupție ale structurilor M.A.I. identificate DGA a supus aprobării ministrului afacerilor interne domeniile prioritare pentru anul 2018, astfel:

1. domeniul „poliţie rutieră”, din cadrul Poliţiei Române;

2. domeniul „resurse umane”, de la toate structurile M.A.I., inclusiv cu participarea membrilor comisiilor de concurs/contestație etc. şi a personalului implicat în selecția, recrutarea, promovarea și evoluția în carieră;

3. domenii specifice la nivelul fiecărui județ, stabilite în baza analizelor realizate de structurile subordonate D.G.A proprii, ce au fost comunicate structurilor M.A.I. beneficiare.

Însumând activităţile de informare şi instruire anticorupţie derulate de ofiţerii D.G.A. în cadrul structurilor M.A.I., rezultă un număr de 4.424 activităţi de informare şi instruire, la care au participat 68.109 angajaţi (10.626 cu funcţii de conducere şi 57.483 cu funcţii de execuţie).

Comparativ cu anul 2017, se evidențiază o creștere cu 14,40% a activităților desfășurate, precum și o creștere cu 18,05% a personalului participant.

Tematica a făcut referire la prevederile legale în materie de corupţie, prezentarea modului de acţiune în situaţia în care sunt implicaţi sau iau cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie în cadrul ministerului, prezentarea normelor care reglementează obligaţia de sesizare şi a modurilor de sesizare, cadrul general privind testarea integrităţii personalului M.A.I., prezentarea unor situaţii reale cu implicarea în fapte de corupţie a personalului M.A.I. (acţiuni de prindere în flagrant, teste de integritate etc.), prezentarea unor filme documentare, interviuri, spoturi video/audio etc. cu mesaje anticorupţie, dar și speţe, discuţii libere.

În plus, a existat o preocupare permanentă pentru diversificarea tipului de activități preventive, astfel încât să corespundă în mod real nevoilor personalului ministerului căruia i se adresează. Astfel, exemplificăm cu activitățile DGA desfășurate în beneficiul elevilor și studenților instituțiilor de învățământ din cadrul M.A.I.:

 activităţi de predare şi seminar în cadrul disciplinei de studiu „Integritate şi prevenirea corupţiei”, destinată studenților din anul I ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Facultăţile de Poliţie, Poliţie de Frontieră, Jandarmi şi Ştiinţe Juridice şi Administrative;

 workshop dedicat problemei integrității profesionale în activitatea Ministerului Afacerilor Interne, organizat de către DGA, în colaborare cu Facultatea de Poliție din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”;

 activități de pregătire (predări și lucrare practică) susținute de ofițerii DGA la grupa de studenţi din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea „anticorupţie”.

 Este important a fi menționat faptul că, anul 2018 este punctul de plecare în ceea ce privește constituirea unei grupe de studenți din Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” în cadrul unui profil distinct – „anticorupție”, care, în baza unei curricule întocmite la nivelul structurilor DGA, se pregătesc pentru a activa în cadrul unității noastre după terminarea studiilor.

Totodată, în scopul adaptării activității preventive la situația operativă, în baza „Planului comun de măsuri în vederea prevenirii corupției, în contextul migrației ilegale pentru anul 2018”, încheiat între D.G.A., I.G.P.F. și I.G.I., începând cu 20 iulie 2018, au fost desfășurate activități de instruire în colaborare cu Institutul Român pentru Drepturile Omului adresate personalului MAI cu atribuții în domeniu dar și întâlniri regionale anticorupție cu toți partenerii din cadrul instituțiilor anticorupție din Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria.

Pentru personalul nou încadrat în MAI, din anul 2015, Direcţia Generală Anticorupţie în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române au organizat stagii de formare destinat funcţionarilor debutanţi ai M.A.I., aflaţi în primii 2 ani de carieră şi stagii de perfecţionare pentru managerii nemijlociţi ai acestora, în cadrul Proiectului „Etică organizaţională şi integritate în M.A.I.”. Proiectul abordează domeniul eticii organizaționale și profesionale, oferind în acelaşi timp modele profesionale şi repere menite să contribuie la promovarea unei culturi organizaționale în M.A.I. bazată pe valori, comunicare, profesionalism şi integritate, pentru cultivarea conduitei promovate de cadrul strategic al M.A.I. în rândul funcţionarilor proprii. La aceste stagii au participat până în prezent, 854 funcţionari, din care 93 cu funcţii de conducere şi 761 cu funcţii de execuţie.

Considerând prevenirea corupției și promovarea integrității, educarea cetățenilor în general și a tinerei generații, în special, DGA a desfășurat activități și în sprijinul cetățenilor, adulților și copiilor care să conducă la o mai bună informare și conștientizare a corupției la nivelul societății românești. Iată doar câteva exemple:

 participarea D.G.A. la Programul de educație „Școala altfel” al Ministerului Educației Naționale (pentru al treilea an consecutiv). Astfel, numai la nivelul capitalei, în perioada 26-30 martie 2018, au avut loc la sediul D.G.A. 9 sesiuni de informare anticorupție cu elevii a 10 unități de învățământ din. La activități au participat 287 de liceeni şi cadre didactice.

 participarea D.G.A. la concursul de eseuri desfășurat în contextul activităților din cadrul proiectului „Tinerii României la Centenarul Marii Uniri”, derulat de Universitatea „Ovidius” din Constanța, alături de alte 4 universități din țară, proiect la care D.G.A. este partener;

 implicarea în organizarea şi desfășurarea unor activități ce au avut loc la nivelul structurilor teritoriale, activități ce au condus la creșterea vizibilității instituționale, dintre care amintim: evenimentele organizate de D.G.A., în colaborare cu Universitatea „Ovidius” din Constanța, la sediul Universității, cu ocazia activităților dedicate Centenarului 2018 şi a celor 140 de ani de la alipirea Dobrogei la România (seminarul „Etică şi integritate – valori şi perspective”, workshop-ul „Dileme etice” şi concursul de eseuri); masă rotundă cu tema „Cooperare interinstituţională şi valorile morale în contextul Centenarului Marii Uniri” – Târgu Jiu; seminar „Etică organizaţională şi integritate în M.A.I.” – Galaţi şi Ploieşti; atelierul de lucru „Aspecte de etică și integritate sub semnul dezbaterii interdisciplinare”, la Târgul Mureș, organizat de S.J.A. Mureș în parteneriat cu Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgul Mureș;

 activități dedicate Zilei Internaționale a Copilului. În cadrul evenimentului „Ziua Porților Deschise la M.A.I.”, D.G.A. a participat cu un stand specific, cu sprijinul Corpului Naţional al Poliţiştilor.

Din datele prezentate, rezultă în mod vădit că activitatea preventivă desfășurată de D.G.A. și-a concentrat eforturile, în primul rând, pe personalul ministerului afacerilor interne, numărul personalului participant de 68.109 angajaţi dovedind cu prisosință acest lucru, respectându-se documentele strategice anticorupție și reglementările de linie.

De la momentul înființării Direcției Generale Anticorupție până în prezent, capacitatea acestei unități de a combate faptele de corupție s-a bucurat de recunoaștere atât la nivel național, cât și în plan internațional.

În plan național, această apreciere se fundamentează în principal pe numărul mare de ordonanțe de delegare emise de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (parchete de pe lângă curți de apel, parchete de pe lângă tribunale, respectiv parchete de pe lângă judecătorii), Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în considerarea experienței extinse și a gradului ridicat de specializare al lucrătorilor de poliție judiciară, dar și a profesionalismului și operativității cu care aceștia desfășoară activități procedurale în dosare penale.

Prin lege, organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.

Delegarea lucrătorilor de poliție judiciară din Direcţia Generală Anticorupţie de către procurori, pentru efectuarea unor acte de urmărire penală în cauze complexe de corupție care vizează un spectru larg de subiecți activi ai acestui tip de infracțiuni, fără a se limita doar la personalul Ministerului Afacerilor Interne își are fundamentul în vocația legală a acestora de a-și delega o astfel de competență organelor de cercetare penală ale poliției judiciare.

Potrivit dispozițiilor art. 283 din Codul de procedură penală, “neîndeplinirea în mod nejustificat de către organul de cercetare penală a dispozițiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta” reprezintă abatere săvârșită în cursul procesului penal și se sancționează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către lucrătorii poliţiei judiciare a obligaţiilor ce le revin în activitatea desfăşurată în calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate retrage avizul de poliție judiciară, iar retragerea avizului conduce la încetarea calităţii de lucrător în cadrul poliţiei judiciare.

Ipoteza neîndeplinirii în mod nejustificat de către lucrătorii de poliție judiciară a dispozițiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta este de natură să atragă consecința încetării calităţii de lucrător în cadrul poliţiei judiciare.

Prevederile sus-menţionate, referitoare la neîndeplinirea în mod nejustificat a dispozițiilor scrise ale procurorului nu se referă doar la lucrătorii de poliție judiciară din cadrul acestei direcții generale, ci sunt opozabile tuturor organelor de cercetare ale poliţiei judiciare din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române şi a unităţilor teritoriale ale acestora.

Evaluarea profesională a poliţiştilor din cadrul poliţiei judiciare se realizează de către şeful nemijlocit prin luarea în considerare a referatului conducătorului parchetului sub coordonarea, controlul şi conducerea căruia îşi desfăşoară activitatea aceştia.

Prevederile legale enunţate anterior sunt obligatorii pentru organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, indiferent de structura din care acestea fac parte.

Un moment deosebit în atingerea maturității instituționale a Direcţiei Generale Anticorupţie în activitatea de combatere a corupției l-a constituit adoptarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 51/2016 și ulterior a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016, în urma cărora mandatele de supraveghere tehnică nu au mai fost puse în executare de serviciile de informații, întrucât acestea nu au calitatea de organ de urmărire penală.

Un efect direct al acestui episod legislativ l-a constituit creșterea semnificativă a numărului ordonanţelor procurorilor prin care dispun punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în consecința recurgerii, de către procurori, la efectuarea unor astfel de procedee probatorii.

În aceeași notă, pentru evitarea unor lacune operaționale în probarea infracțiunilor de corupție, corelativ cu nivelul ridicat de încredere în calitatea actelor efectuate prin delegare de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul acestei unități, procurorii au emis ordonanţe de delegare pentru utilizarea metodelor speciale de cercetare prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. (privind utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor), precum şi la art. 138 alin. (1) lit. j) C.pr.pen. (referitoare la obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului), care au vizat nu doar personalul Ministerului Afacerilor Interne, ci și alte categorii de subiecți activi.

Aprecierea în plan internațional a fost exprimată pe componenta operativă sub forma cooperării Direcţiei Generale Anticorupţie, realizate conform prevederilor legale, cu structuri similare din state precum Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria şi Ucraina.

Au existat multe cazuri în care săvârșirea de infracţiuni de către funcționari ai Ministerului Afacerilor Interne s-a făcut cu participarea altor persoane care nu dețin această calitate, împrejurare care justifică numărul mare al suspecților cercetați în dosare penale în care lucrătorii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție au fost delegați de procurori.

În plus, din numărul total de 1.495 de suspecți care au făcut obiectul cercetărilor în dosare penale în care lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție au fost delegați să efectueze acte procedurale, semnificativ este faptul că un număr 495 de suspecți au făcut obiectul cercetărilor pe parcursul anului 2018 pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută la art. 290 C.pen., infracțiune pentru care subiectul activ poate fi orice persoană.

Cu titlu de exemplu, relevăm comunicatul Direcției Generale Anticorupție din data de 17.10.2018, prin care s-a precizat că, urmare a denunțurilor a doi agenți de poliție din cadrul cadrul I.P.J. Neamţ – Serviciul Rutier – B.D.N.E. Bicaz, un număr de 33 de persoane fără calitate specială sunt cercetate penal pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, pentru promisiunea, oferirea sau darea unor sume de bani sau foloase materiale pentru ca aceştia să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu îi sancţioneze.

Având în vedere aspectele menționate mai sus referitoare la activitățile DGA pentru prevenirea și combaterea corupției, ne propunem pentru perioada imediat următoare, convocarea unei ședințe a Comitetului Strategic pentru sprijinirea activității DGA, în scopul realizării unei analize și evaluări a situațiilor obiective și subiective de natură a îmbunătăți operațiunile DGA.