UE stabileşte o schemă prin care va ocoli sancţiunile impuse de SUA Iranului

Franţa, Germania şi Marea Britanie au instituit un mecanism financiar menit a evita sancţiunile impuse de SUA Iranului şi a menţine în viaţă acordul nuclear din 2015. Prin intermediul instrumentului comercial Instex ei speră să-şi exercite suveranitatea economică în faţa hotărârii Washington-ului de a impune politica sa externă Europei, potrivit The Guardian, citat de Rador.

Strategia se va concentra iniţial asupra încercării de facilitare a fluxului livrărilor umanitare spre Iran, a spus ministrul german de externe, Heiko Maas. Livrările de acest fel, inclusiv medicamente şi alimente, nu ar trebui să fie supuse sancţiunilor SUA.

În cele din urmă, ideea este să fie extinsă sfera sa de acţiune astfel încât să permită firmelor europene să facă schimburi în mod mai liber cu Iranul într-un domeniu de mărfuri care să le includă pe cele supuse sancţiunilor, a spus şeful afacerilor externe UE, Federica Mogherini.

Instex, prescurtarea de la „instrument pentru susţinerea schimburilor comerciale”, a fost înregistrat săptămâna aceasta şi va funcţiona ca un preconizat canal de plată dinspre Europa spre Iran şi viceversa. Nu va fi deplin funcţional decât ceva mai târziu anul acesta. Este de aşteptat ca Iranul să înfiinţeze o organizaţie paralelă. Dacă proiectul va funcţiona, va fi probabil cel mai util pentru firmele mici şi medii care nu au legături cu SUA.

Organismul este conceput şi administrat de Marea Britanie, Franţa şi Germania dar va primi susţinerea întregii UE, joi. Alte detalii urmau să fie dezvăluite la întrunirea miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, de la Bucureşti.

UE a refuzat să-i urmeze exemplul lui Donald Trump, anul trecut când el s-a retras din acordul nuclear convenit în 2015. Washington-ul spune că, deşi Iranul a întrunit condiţiile, acordul a fost prea generos, nereuşind să limiteze programul Iranului de înarmare cu rachete balistice sau să-i împiedice intervenţiile la nivel regional.

De atunci, firmele europene se confruntă cu măsurile tot mai ferme şi în mare măsură eficiente luate de Trezoreria SUA pentu a le determina să nu facă schimburi cu Iranul. Multe multinaţionale şi-au retras investiţiile din Iran, aruncând economia iraniană deja suferindă în noi dificultăţi.

Teheranul insistă asupra realizării unor progrese în privinţa acestui canal de plăţi de mai multe luni, uneori ameninţând să se retragă din acord dacă UE nu tratează mai urgent exerciţiului bancar şi legal de mare tehnicitate.

O întrebare crucială este dacă SUA vor considera Instex-ul, sub forma sa iniţială, ca fiind o ţintă legitimă a sancţiunilor adoptate de Trezoreria SUA, întrucât a avertizat că orice entitate europeană care face comerţ cu Iranul şi are conexiuni americane sau foloseşte dolari poate fi supusă unor amenzi punitive.

Scopul iniţial al Instex de facilitare a fluxului de livrări de felul alimentelor şi medicamentelor către Iran ar putea proteja organismul, întrucât reţeaua sancţiunilor americane nu este menită a cuprinde şi livrările umanitare.

În 2017, exportul de medicamente din Europa spre Iran a valorat 884 de milioane de dolari, comparativ cu 194 de milioane cel din China şi 52 de milioane din India, conform datelor ONU.

Esfandyar Batmanghelidj, fondatorul forumului de afaceri Europa-Iran a spus că, chiar dacă este limitat, mecanismul ar putea netezi în final calea spre ceva mai ambiţios.

„S-ar putea transforma într-o pilotă pe care SUA ar găsi-o greu de ţintit în condiţii de legitimitate politică, având în vedere concentrarea sa asupra laturii umanitare”, a spus el.

Ambasada SUA la Berlin a spus că Washington-ul nu se aşteaptă ca sistemul de plăţi să reducă presiunile economice cu care se confruntă Iranul. Un purtător de cuvânt al ambasadei a repetat ameninţarea lui Trump că toţi cei care continuă să facă afaceri cu Iranul vor fi supuşi sancţiunilor SUA.

Reprezentarea diplomatică de rang înalt din consiliul de supervizare al Instex ar putea acţiona ca un paravan care va împiedica administraţia Trump să impună sancţiuni.

Viceministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, a sups că succesul acestui mecanism va depinde de întâlnirile la nivel de experţi pe care le va avea ulterior Iranul cu europenii, inclusiv între băncile centrale ale lor.

În condiţiile planurilor Regatului Unit de retragere din UE, Londra este mai puţin motivată decât politicienii francezi şi germani să considere acest instrument drept începutul unui demers mai amplu de stabilire a unui concurent bazat pe euro pentru dolar. Ministrul francez al finanţelor, Bruno Le Maire, a făcut apel în repetate rânduri la sporirea autonomiei europene, iar UE analizează planuri de contestare a dominaţiei dolarului.