Noi reguli si noi bani de la guvernul german pentru refugiati

Dupa aproape sapte ore de aprinse discutii, cabinetul Angelei Merkel si ministrii de land au cazut joi seara de acord asupra unor masuri financiare suplimentare pentru gestionarea crizei refugiatilor. In plus, pana la 1 noiembrie urmeaza a fi finalizata procedura legislativa pentru inasprirea legii azilului, ca si pentru integrarea mai rapida a refugiatilor pe piata muncii din Germania. Sedinta urma sa dureze trei ore, cu toate acestea ea s-a prelungit atat de mult, incat cancelarul german a plecat direct de acolo la avion, in directia New-York, unde ea ia parte la summit-ul ONU.

Cele mai importante detalii ale documentului lung de zece pagini se refera la urmatoarele puncte, relateaza editia germana a Reuters.

Pentru acest an, landurile (regiunile) si municipalitatile au primit o suplimentare pentru costurile de cazare ale refugiatilor, in valoare de un miliard de euro, avand in 2015 un total de doua miliarde de euro. Pentru 2016 exista o plata in avans de la guvernul federal, pornindu-se de la premisa ca anul viitor vor veni cca 800.000 de refugiati.

Suma forfetara primita de la guvern va fi de 670 euro/luna de persoana, pe perioada demersului de dobandire a azilului politic sau a statutului de refugiat de razboi. In total, guvernul pune la dispozitie 2,68 miliarde de euro, pentru ca la finele lui 2016 sa se faca un calcul final.

Landurile primesc timp de o luna bani si pentru solicitantii care nu primesc in final protectie de la statul german. In total, administratiile regionale si locale primesc cca 3,5 miliarde de euro, dupa calculele SPD.

Prin eliminarea unei parti din fondurile pentru alocatia de ingrijire a copiilor (mult disputatul Betreuungsgeld), in 2016 si 2017 va mai sta la dispozitia administratiilor locale aproape un miliard de euro. In plus, vreme de cinci ani, intre 2016-2020, participarea guvernului la constructia de locuinte sociale va fi suplimentata cu 500 de milioane de euro in fiecare an.

Un plus de aproape un miliard de euro va fi alocat transportului regional, al carui buget se va ridica astfel la opt miliarde de euro.

Generozitatea financiara nu se traduce insa si in cea a gazduirii tuturor refugiatilor intrati in tara. Oricine intra din motive economice si nu din cauza persecutiilor politice sau de razboi, trebuie sa fie rapid expulzat.

Refugiatii din tarile din Balcanii de Vest ar trebui sa poate ramane pana la sfarsitul procedurii de azil in centrele de primire, un interval de timp evaluat la aproximativ sase luni. Aceste persoane, carora li s-a refuzat azilul si urmeaza a fi expulzate sau sa paraseasca la termen, pe cont propriu, Germania, li s-ar putea inlocui ajutorul social in bani prin acordarea de hrana, imbracaminte si alte obiecte de uz zilnic.

Guvernul preia sarcina distribuirii refugiatilor si azilantilor pe regiuni, ca si amenajarea de „centre de asteptare” pentru nou-veniti. Planul concret de amenajare a centrelor noi de primire va fi prezentat, la inceputul lunii octombrie, ministrilor de land. Pentru accelerarea constructiei de adaposturi pentru refugiati, legea planificarii in constructii urmeza a fi modificata pe o perioada de timp limitata.

Oamenii care dobandesc dreptul de a ramane in Germania trebuie sa fie cat se poate de rapid integrati pe piata muncii si in societate. Astfel, vor fi organizate cursuri de integrare pentru solicitantii de azil si persoanele „ingaduite” (asa-numita Duldung), cu perspective de ramanere in Germania. Acestea vor putea fi, dupa trei luni, angajate ca „muncitori de imprumut” (Leiharbeiter), atunci cand dovedesc ca sunt forte de munca specializate si necesare in anumite meserii si profesii cu personal deficitar.

Refugiatilor li se va da acces la sistemul de sanatate german, in acest sens facilitandu-se emiterea cardului de sanatate, la nivel federal. Initial, costurile vor fi preluate de casele de sanatate din subordinea administatiilor regionale, pentru ca apoi decontarea sa se faca si cu institutiile si administratia de la nivel local.

Perdantii noilor initiative la nivel de refugiati sunt solicitantii de azil din Serbia, Macedonia, Bosnia-Hetegovina, Albania, Kosovo si Muntenegru. Tarile lor au fost trecute in categoria „statelor de provenienta sigure”, iar procentul in care cetatenii acestora primesc azil este minimal. Ei pot insa veni si ramane legal in Germania, daca dovedesc ca au un contract de munca sau unul de studii, precum si ca si-au facut cererea de plecare in tara lor.