Participarea Romaniei la cea de-a 56-a editie a Expozitiei Internationale de Arta – La Biennale di Venezia

România participă la cea de‒a 56‒a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia, cu două proiecte, Adrian Ghenie: Darwin’s Room organizat în Pavilionul Naţional din Giardini di Castello şi Inventing the Truth.On Fiction and Reality organizat in Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.

Adrian Ghenie: Darwin’s Room

Artist: Adrian Ghenie

Curator: Mihai Pop

Coordonator general al proiectului şi curator evenimente publice: Corina Şuteu

Coordonare: Corina Bucea, Oana Radu, Cristian Neagoe, Mihaela Luțea

Arhitect expoziţie: Attila Kim

Co-editor al catalogului expoziției: Juerg Judin

Adrian Ghenie aparţine unei generaţii care a demonstrat capacitatea sa de a reflecta cu luciditate asupra fundamentelor dificile și adesea traumatice ale istoriilor locale. Cercetarea sa se dizolvă în cum contemporaneitatea este modelată de memorie și de dorinţă, de convulsie și de spectacol, găsind un rol fundamental în opera sa.

Ghenie este, alături de alţi reprezentanţi ai aceleiaşi comunităţi artistice, unul din fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, un centru cultural care reuneşte câteva din cele mai dinamice iniţiative artistice ale României.

În pavilionul României din Giardini va fi prezentată expoziţia Darwin’s Room, îngrijită de Mihai Pop. Expoziţia va prezenta o selecţie de picturi expuse în trei camere ‒ conform arhitecturii interne originare a Pavilionului (din 1938) ‒ şi va include o temă specifică pentru fiecare dintre aceste camere: “furtuna”, “galeria de portrete” (Autoportret ca Charles Darwin) şi “disonanţele istoriei”.

Dezvoltând “laboratorul” lui Darwin, Ghenie propune o cale interpretativă a noţiunii de supravieţuire. De aceea cercetează lectura teoriei evoluţionismului biologic și modalităţile în care a fost deformat pentru a transforma societatea. De asemenea, utilizează și alte izvoare istorice în aducerea la zi a imaginii (fundamentală pentru auto‒percepţia noastră), „contaminând‒o” cu o reflexie incisivă asupra competitivităţii neoliberale, care se extinde în toate zonele și meandrele vieţii sociale și afective. Atelierul lui Darwin lărgeşte domeniul de aplicare și devine un incubator, unde ideile viitoare cresc și se dezvoltă. Este vorba de o împletire de istorii trăite și viitoare, care nu deţine probele sau speculaţiile asupra evoluţiei speciei, care nu alterează și nu idealizează, ci deschide o cale spre o reformulare a valorilor sociale care compun existenţa contemporană. În acelaşi mod, revine la un moment esenţial, când tabelele epistemologice au fost transformate, folosind tabula rasa științifică a lui Darwin pentru a proiecta sau a înscrie o nouă imagine a viitorului nostru. Privirea spre viitor devine o acţiune ce se bazează pe revizitarea trecutului cu privire lucidă, examinând traseul și miturile care reprezintă fundamentul pentru scrierea istoriei, povestirile care definesc naţiuni, naraţiunile fabricare ce fragmentează istoria în centre și periferii ocupate de învingători și învinşi.

Expoziţia va fi însoţită de un volum editat de Juerg Judin şi Mihai Pop, și publicat de Hatje Cantz Verlag, intitulat Adrian Ghenie – Darwin’s Room. Ediţia în limba română va fi publicată de editura Humanitas.

Cel de-al doilea proiect este:

Inventând adevărul.Despre ficțiune și realitate / Inventing the Truth.On Fiction and Reality

Artişti: Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ştefan Sava şi Larisa Sitar

Curator: Diana Marincu

Manager de proiect: Asociaţia Ephemair

Expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate se raportează la contextul cultural actual, răspunzând temei enunțate de curatorul bienalei, Okwui Enwezor, prin apelul la ficțiune ca instrument de înțelegere a lumii. Estomparea graniței dintre ficțiune și realitate permite articularea unor ipoteze creative despre trecut și prezent, activând un nou raport între ce există și ce ar putea exista în realitate.

Reflecțiile artiștilor, prin obiect, fotografie, video sau performance, aduc în prim plan atât procesul interpretării, cât și pe cel al producerii unor povești. Construcția vizuală a fiecărui proiect își asumă convențiile ficțiunii, chiar și atunci când nucleul este unul documentarist, lăsând la vedere urmele autorului și „cusăturile” subtile între autenticitate și invenție. Imposibilitatea de a identifica unde începe povestea și unde se termină realitatea pune spectatorul în ipostaza de a oscila între cât de convingătoare sau cât de stridentă e înscenarea. Proiectul fotografic Consuming History al artistei Carmen Dobre-Hametner se apropie de experiența extremă de a descoperi istoria „pe viu”, prin reenactement. Ștefan Sava propune un video-eseu despre potențialul, dar și limitele interpretării unei arhive personale de fotografii, problematizând reprezentarea unui trecut traumatic prin imagine. Larisa Sitar prezintă un proiect despre ideologie și istorie, propunând o nouă viziune asupra „grădinii dezordinii” prin aproprierea unor gravuri din diferite perioade care vorbesc despre violență, ruină și personajele anonime care au influențat parcursul umanității. Michele Bressan se folosește de eroarea fixării temporale a unui eveniment pentru a abstractiza acel gest, suspendându-l în afara convențiilor cronologice. Lea Rasovszky compune o poveste din fragmente ale unor întâmplări reale, amintiri personale și citate din cărți, ficțiunea devenind o parte integrantă a vieții naratorului. Alex Mirutziu apelează la conceptele de „obiect birocratic” și „design ontologic” în relația pe care o stabilește între cuvânt și spațiu sau corp și obiect.

Activând această graniță „permeabilă” între realitate și imaginație, expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate reinterpretează fragmente ale istoriei și inventează noi strategii de a depăși dihotomia adevăr – ficțiune.