Scriitoarea Elizabeth Gilbert in videoconferinta la Libraria Humanitas de la Cismigiu

Elizabeth Gilbert, autoarea bestesellerului Manâncă, roagă-te, iubeşte, va fi prezenta in videoconferinta marţi, 7 octombrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Seara dedicata scriitoarei americane este prilejuita de aparitia la editura Humanitas a celui mai recent volum al sau „Semnătura tuturor lucrurilor“.

Botanica, explorarea lumii şi dorinţa: acestea sunt temele în jurul cărora şi-a construit Elizabeth Gilbert ultima carte – un mare roman despre un mare secol, al nouăsprezecelea.

Extraordinara sa eroină, Alma Whittaker, născută la Philadelphia la începutul anului 1800, studiază plantele, cu precădere muşchiul, şi ajunge astfel să descifreze, independent de Darwin, misterele evoluţiei în lumea naturală. Dacă Alma e prototipul omului de ştiinţă riguros şi lucid, Ambrose, bărbatul de care se îndrăgosteşte, este artistul utopic care crede, asemenea misticului german din secolul al şaisprezecelea Jakob Bӧhme, că Dumnezeu şi-ar fi lăsat, spre binele oamenilor, semnătura, amprenta, marca, în alcătuirea fiecărei plante de pe pământ, astfel că întreaga lume naturală e un cod divin purtând dovada iubirii Creatorului.

Acţiunea romanului, scris într-un ritm alert, pe măsura pasionantelor peripeţii ale trupului şi minţii pe care le înfăţişează, şi populat cu personaje ieşite din comun – aventurieri, misionari, astronomi, căpitani de corabie, genii, nebuni –, se petrece, rând pe rând, la Londra, în Peru, la Philadelphia, în Tahiti şi la Amsterdam.

Elizabeth Gilbert (n. 1969 în Waterbury, Connecticut; studii de științe politice la New York University) a devenit celebră odată cu apariția volumului autobiografic Mănâncă, roagă-te, iubeşte (2006), megabestseller internaţional (10 milioane de exemplare publicate în lume, traduceri în 30 de limbi) apărut în românește la Humanitas în 2008 (60 000 de exemplare publicate până la începutul lui 2011), ecranizat în 2010, cu Julia Roberts şi Javier Bardem în rolurile principale. Volumul de povestiri Pelerinii (1997; Premiul Pushcart şi nominalizare pentru Pen/Hemingway Award în 1998), apărut și el în românește (Humanitas, 2010), reprezintă debutul ei literar. Au urmat romanul Stern Men (2000; în curs de apariţie la Humanitas sub titlul Bărbații de pe punte), volumul non-fiction Ultimul bărbat american (2002; Humanitas, 2009), finalist în competiţia pentru două premii importante – National Book Award şi National Book Critics Award, volumul autobiografic deja menționat şi continuarea lui, Şi am spus da. O poveste de iubire (Committed. A Skeptic Makes Peace with Marriage), devenită curând bestseller în SUA.

A fost colaboratoare la diverse publicații, printre care ediţia americană a revistei GQ, articolele ei primind două nominalizări pentru National Magazine Award. Un articol din 1997, „The Muse of the Coyote Ugly Saloon”, bazat pe experienţa autoarei ca angajată într-un bar newyorkez, a stat la baza filmului Coyote Ugly. În 2008, revista Time a inclus-o în topul celor mai influenţi 100 de oameni din lume.​