Actrita Oana Pellea joaca la Londra, in spectacolul Vocea umana regizat de Sanda Manu

Seria „Povești spuse-n românește” a anului 2013, iniţiată de producătorul independent Claudia Cîrlig, fostă bursieră a ICR Londra în programul de diplomaţie culturală în anul 2011, şi realizată în parteneriat cu ICR Londra, se încheie duminică, 8 decembrie, cu spectacolul Vocea umană de Jean Cocteau, un tur de forță teatral, realizat de două mari doamne ale teatrului românesc, actrița Oana Pellea și regizoarea și profesoara Sanda Manu. Spectacolul, pentru care celebra actriță a fost nominalizată la premiul UNITER pentru interpretare în anul 2011, se va juca la Cockpit Theatre, situat în centrul Londrei.

Seria şi-a propus să aducă la Londra spectacole valoroase de dimensiuni mici., dar cu actori de primă mână. Inițial, programul s-a adresat diasporei românești, dar începând din luna septembrie, spectacolele, jucate fie la Leicester Theatre în Soho, fie la Cockpit Theatre, s-au deschis, cum e și firesc, și spre publicul britanic. Fiecare dintre cele trei spectacole – Caramitru – Mălăele, câte-n lună și în stele, Variațiuni enigmatice (cu Mircea Diaconu și Alexandru Repan), Dumnezeul de a doua zi (cu Mirela Oprișor și Vlad Zamfirescu) – s-au jucat de mai multe ori și au fost primite cu entuziasm de un public de sute de persoane.

Un singur personaj pe scenă şi un telefon care sună. O femeie care răspunde şi care e îndrăgostită. Nimic nu se aude dincolo de vocea ei. În jurul sonorităţii propriului corp, ea construieşte o lume. Totul pleacă de la această femeie desculţă într-o cameră însingurată, care aşteaptă un telefon de la un bărbat de care s-a despărţit. Aşteaptă ultimul lui apel, iar în gestul simplu prin care ridică receptorul năvălesc toate speranţele şi amintirile, laolaltă cu toate regretele şi spaimele pe care le lasă în urmă adjectivul „părăsită”.

Despre Vocea umană, Oana Pellea declara: „Câteodată e vorba despre teatru, câteodată e vorba despre un pic mai mult…” Departe de a fi un simplu spectacol de teatru, ci mai degrabă un laborator în care fiecare trăire vibrează în moduri nemaigândite, el este un tur de forţă afectiv, un monolog despre iubire şi trădare, despre viaţă şi acel „aimer malgré que”, după cum îl descrie Sanda Manu. Într-una dintre cronicile spectacolului, Dan Boicea descrie astfel performanţa Oanei Pellea: „Este un studiu despre transformarea unui actor pe scenă, despre trecerea lui prin toate stările posibile. Într-un cuvânt, este radiografia sufletului unei femei şi demonstraţia de perfecţiune a unei actriţe.”

Oana Pellea, „actriţa-clovn, actriţa-furtună, actriţa excentrică, actriţa elaborată, într-un cuvânt, actriţa celebră”, după cum o caracteriza Sanda Manu, este una dintre cele mai cunoscute personalităţi teatrale şi cinematografice din România. Cariera sa impresionantă include roluri în filmul lui Alfonso Cuaron Children of Men, în producţia britanică semnată de Oliver Parker, I Really Hate My Job, în filmul lui Jean-Christophe Comar, Fire and Ice sau în Stare de fapt, regizat de Stere Gulea. De asemenea, Oana Pellea are la activ peste 40 de roluri în teatru, dintre care cele mai reprezentative sunt: Maşa din Trei surori de Cehov, Lucius din Iulius Cezar de Shakespeare şi Catarina din Îmblânzirea scorpiei, în regia lui Mihai Măniuţiu.

De-a lungul carierei, artista a primit numeroase premii, dintre care amintim premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă (de două ori), Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru cariera teatrală şi cinematografică şi Crucea Casei Regale a României.