Sari direct la conținut

Duelul Viorilor ajunge la Sala Radio din Bucuresti

HotNews.ro
'Duelul viorilor' la Opera Romana Iasi , Foto: Radio Romania
'Duelul viorilor' la Opera Romana Iasi , Foto: Radio Romania

După ce a străbătut aproape toate zonele istorice ale ţării, din Ardeal în Oltenia şi din Regat în Moldova, Turneul Duelul Viorilor se va încheia cu un recital-eveniment la Sala Radio din Bucureşti ce va avea loc vineri 4 octombrie. Cea de-a treia ediţie a turneului naţional ”DUELUL VIORILOR” a început pe 23 septembrie şi se va încheia pe 4 octombrie după ce va fi străbatut 8 oraşe din România.

Mii de spectatori au asistat şi anul acesta la competiţia muzicală, sălile pline şi minutele în şir de aplauze de după fiecare recital dovedind că, an după an, interesul publicului a crescut, iar astfel de evenimente sunt aşteptate cu mare bucurie atât în oraşele mici cât şi în cele care beneficiază de existenţa filarmonicilor şi a unor săli în care au loc stagiuni de concerte. Şi în Bucureşti biletele s-au vândut cu multe saptămâni înainte chiar dacă Festivalul Enescu, abia încheiat, a adus în această toamnă zeci de evenimente de muzică clasică în sălile Capitalei.

Opera Română din Iaşi, de exemplu, a fost neîncăpătoare iar publicul nu a plecat înainte de a obţine câteva bis-uri. Şi muzicienii s-au simţit minunat în acest oraş:

„Eu am cântat pentru prima dată în Sala Operei din Iaşi. Mi se pare o sală extrem de bună şi mi-a plăcut. M-am simţit în formă, stimulat de atmosfera pe care o crea publicul şi sper că şi lor le-a plăcut. Cumva, de la un an la altul, parcă interesul publicului creşte şi nu scade. Şi asta ne bucură” a spus Gabriel Croitoru

Iar Liviu Prunaru a declarat: „A fost foarte bine. Nici nu ştiu dacă s-a pus vreodată problema între noi, muzicieni fiind, să existe vreun învingător. Ne mai jucăm şi ne mai spunem: Braşov 1-0, Tg.Mureş 1-1, Cluj 2-1. dar în realitate este vorba pur şi simplu despre actul muzical care se întâmplă de fiecare dată pe scenă.”

Cea de-a treia bătălie muzicala din sălile de concert va fi consemnată astfel:

ARMELE :

Vioara Stradivarius „Pachoud” construită de celebrul lutier italian în 1694, instrument pus la dispoziţia lui Liviu Prunaru de vestita orchestră Royal Concertgebouw – Amsterdam.

Vioara Guarneri del Gesu „Catedrala”, datată 1731, instrument pe care a cântat nimeni altul decât George Enescu şi care este pusă la dispoziţia violonistului Gabriel Croitoru de Muzeul naţional ”George Enescu”, în patrimoniul căruia se află.

COMBATANŢII :

Liviu Prunaru, un artist de talie internaţională. I-a avut profesori pe Alberto Lysy (cu care a cântat pentru Papa Ioan Paul al II-lea « Dublul concert » de Bach) şi pe violonistul Yehudi Menuhin (fost elev al lui George Enescu). Este concert-maestrul celebrei orchestre Royal Concertgebouw Amsterdam, cotată drept una dintre cele mai bune din lume. Cariera sa

solistică internaţională în plină ascensiune cuprinde colaborări cu cele mai importante orchestre din lume, precum London Philarmonic Orchestra, London Symphony Orchestra, Orchestre

National de Belgique, Orchestra Filarmonică din Atena ş.a. Un număr mare de premii internaţionale, participări la festivaluri şi înregistrări audio se adaugă palmaresului său.

Gabriel Croitoru, prof. univ. dr la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, al Filarmonicii « Paul Constantinescu » din Ploieşti şi membru al Cvartetului de Stat « Transilvan » – Cluj-Napoca. A cântat ca solist alături de importante orchestre europene, printre care orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Sevilla, Cannes ş.a. Distincţii de prestigiu obţinute stau dovadă a talentului violonistului român : Premiul al III-lea la Concursul « N. Paganini » – Genova (Italia), Premiul special al juriului la Concursul « Fritz Kreisler » – Viena (Austria), Premiul al II-lea la Concursul Internaţional « Zino Francescatti » – Aix-en Provence (Franţa) ş.a.

ARBITRUL :

Pianistul Horia Mihail, un muzician al cărui rafinament transpare din fiecare apariţie în concert sau recital, este unul din cei mai apreciaţi pianişti români ai generaţiei sale. În calitatea sa de solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, Horia Mihail susţine numeroase concerte şi recitaluri pe scena Sălii Radio din Bucureşti, colaborează cu orchestre de profil din ţară, fiind totodată solist al Filarmonicii din Braşov, dar şi în turnee în ţară sau străinătate. De-a lungul timpului a susţinut peste 2000 de recitaluri şi concerte în 18 ţări, pe patru continente. În ultimii ani, Horia Mihail a susţinut mai multe proiecte naţionale de anvergură muzicale, solistice sau de muzică de cameră, cu impact cultural dar şi social precum Pianul călător (www.pianulcalator.ro ), Flautul de aur (www.flautuldeaur.ro ), Vioara lui George Enescu la sate (www.vioaraluienescu.ro ) şi, bineînţeles Duelul viorilor (www.duelulviorilor.ro).

PROVOCAREA este de fapt repertoriul dens, atractiv, spectaculos şi dificil:

Gabriel Croitoru – vioară şi Horia Mihail-pian

Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893) –„Meditaţie” pentru vioară şi pian op. 42 nr. 1

Pablo de Sarasate (1844-1908)– Dans spaniol nr.8 op.26

Saint-Saens (1835-1921) – Ysaye (1858-1931) – Studiu în formă de vals

„Ciocârlia” – prelucrare folclor de Grigoraş Dinicu

Liviu Prunaru – vioară şi Horia Mihail-pian :

Nicolo Paganini (1782-1840) – „Cantabile şi Vals” op.19 pentru vioară şi pian

Manuel de Falla (1876-1946) – Kreisler (1875-1962) – „Dans spaniol” („La vida breve”)

Richard Wagner (1813-1883) – „Albumblatt” („File de album”) : „Romanze” pentru vioară şi pian

Henry Wieniawski (1835-1880) – ”Souvenir de Moscou” pentru vioară şi pian

Gabriel Croitoru – vioară şi Liviu Prunaru – vioară

Charles de Beriot – Grand Duo Concertant no.3 pentru doua viori

Liviu Prunaru – vioară, Gabriel Croitoru – vioară şi Horia Mihail – pian

Christian Sinding – Serenada no. 2 op 92 pentru doua viori si pian

”DUELUL VIORILOR” este organizat de Radio România Cultural şi Accendo si este inclus în seria evenimentelor ce marchează împlinirea a 85 de ani de la înființarea Radio România.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro