Ministrul italian de interne Roberto Maroni, noua ofensiva "alla Sarkozy"

Imediat dupa polemica internationala legata de expulzarile de romani din Franta, ministrul italian de interne, Roberto Maroni a promis: „Vom fi mai duri decat Sarkozy”. Un prim pas a fost facut saptamana trecuta. Maroni a propus guvernului condus de Silvio Berlusconi introducerea unor masuri mai severe cu privire la sederea cetatenilor comunitari in Peninsula.

Astfel, guvernul italian a aprobat la vineri, 5 noiembrie, un pachet de legi cu privire la siguranta publica, inaintat de ministrul de interne, membru al partidului nationalist Liga Nordului. Pachetul prevede o serie de masuri cuprinse intr-un decret cu eficacitate imediata, precum si cateva propuneri reunite intr-un proiect de lege inaintat parlamentului, care vizeaza restrictii rezervate cetatenilor comunitari.

• Expulzari legale

Conform noului pachet legislativ, cetatenii comunitari „vor putea fi indepartati cu forta (expulzati) pe motive de ordine publica, daca raman pe teritoriul Italiei, incalcand prevederile normativei comunitare 38/2004 cu privire la libera circulatie a cetatenilor comunitari”.

Noile masuri au fost prezentate in cadrul unei conferinte de presa, la care a participat si primul ministru, Silvio Berlusconi. La conferinta, Roberto Maroni a adus precizari ulterioare cu privire la noile prevederi cuprinse in pachetul legislativ: „Directiva europeana 38/2004, prevede ca, daca un cetatean comunitar intentioneaza sa locuiasca intr-un stat, pe o perioada mai mare de 90 de zile, trebuie sa indeplineasca anumite conditii – adica sa aiba un loc de munca, un venit stabil si o locuinta. Violarea normativei nu prevede insa, sanctiuni. Prin urmare, vom introduce o penalizare, mai precis o invitatie de a parasi teritoriul. Daca aceasta cerere nu va fi indeplinita, este prevazuta in proiect expulzarea cetatenilor UE pentru motive de ordine publica.”

Noile restrictii nu sunt continute insa in decretul de lege adoptat de guvernul italian, deci nu intra automat in vigoare, dupa cum a mai precizat Maroni: „Noua dispozitie a fost introdusa in proiectul de lege, nu in decret, deoarece guvernul doreste sa prezinte mai intai propunerea Comisiei Europene pentru a primi un aviz sau a primi ulterioare propuneri de modificare. Nu este o obligatie a statului italian sa ceara o parere Comisiei, dar este o practica uzuala de buna colaborare”. Ministrul a informat ulterior ca guvernul a trimis deja comisarului european Cecilia Malmstrom o scrisoare continand propunerea legislativa.

• Italia, „fara sanctiuni”

Ministrul Maroni a tinut sa precizeze, in acelasi context, faptul ca „Dincolo de polemicile din ultimii doi ani, legate de masurile luate de guvern, cu privire la circulatia cetatenilor comunitari, Italia nu a primit nicio sanctiune din partea Comisiei Europene. Comisia a absolvit Italia de fiecare data, nerecunoscand nicio violare a normativei europene.”

• Maroni si aderarea la Schengen

Initiativa ministrului italian, membru al partidului nationalist Liga Nordului, a fost salutata de alti colegi de coalitie, printre care si Margherita Boniver, presedinta comitetului Schengen si deputata a partidului Popolo della Liberta, condus de Silvio Berlusconi, care a declarat ca propunerea nimistrului este „excelenta si coerenta cu normativa europeana”.

Cu mai putin de o luna in urma, Roberto Maroni si-a confirmat ingrijorarea cu privire la viitoarea aderare a Romaniei la spatiul Schengen. „Extinderea zonei Schengen la Romania si Bulgaria, prevazuta pentru martie anul viitor, a suscitat o anumita ingrijorare, legata de posibilele repercusiuni asupra fluxurilor migratorii care provin din acele tari”, a spus Roberto Maroni, in cadrul audierii la Comitetul Schengen, reunit pe 12 octombrie la Roma. „In Italia, comunitatea romana este una dintre cele mai numeroase. Majoritatea e bine integrata dar mai exista si anumite categorii, cum sunt nomazii, care reprezinta o problema pentru siguranta publica. Italia spera ca Bucurestiul va avea grija sa adopte, pe de o parte controale mai eficiente pe propriul teritoriu, si pe de alta parte, masuri adecvate de integrare si includere sociala a acelor categorii mai sensibile si cu ajutorul fondurilor comunitare „.

In legatura cu repatrierile fortate ale cetatenilor romani din Italia, Maroni a amintit ca „in primele noua luni ale lui 2010 au fost gasiti 1.412 de romani in neregula. Dintre acestia, 327 au fost repatriati fortat, 858 au parasit in mod voluntar Italia si 227 nu au fost indepartati, pentru ca directiva europeana privind libera circulatie nu prevede sanctiuni pentru cei care incalca normele”.