„Succes, Franța, va fi un dezastru!”. Ce spun alegătorii, în ziua votului crucial care ar putea aduce extrema-dreaptă la putere
Președintele centrist Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate după ce partidul său a fost învins de RN în scrutinul pentru europarlamentare de luna trecută, o mișcare aparent menită să prindă pe picior greșit formațiunea condusă din umbră de Marine Le Pen.
„Sunt supărat pe guvern și în special pe președinte că și-au asumat acest risc iresponsabil”, a declarat Frederic Maillard, un medic din orașul central Tours.
„Țara se confruntă cu trei viziuni radical opuse despre societate”, a afirmat Olivier Grisal, un pensionar, în timp ce se îndrepta împreună cu soția lui spre secția sa de votare din orașul Conflans Sainte-Honorine, o localitate situată la vest de Paris, preponderent cu oameni din clasa mijlocie.
Ranaivoatisan Voahirana, care lucrează în sectorul medical, a spus că ea a votat pentru candidatul guvernului, dar că este „aproape sigură” că RN va câștiga.
„Oamenii nu se vor mai obosi să își ascundă rasismul”, a adăugat ea.
Formațiune-paria de lungă durată, pentru mulți francezi, din cauza istoriei sale de rasism și antisemitism, RN a încercat să își curețe imaginea și neagă acuzațiile de rasism. Platforma sa exploatează furia alegătorilor față de Macron cu privire la bugetele reduse ale gospodăriilor, securitatea și îngrijorările legate de imigrație.
„Trebuie să resetăm ceasul”, a declarat Dorian Garro, în vârstă de 21 de ani, care lucrează ca bucătar, adăugând că votul său a fost motivat în principal de dorința de a avea mai multă lege și ordine. „Macron nu a făcut nimic pentru a îmbunătăți securitatea”, a spus el. Garro a refuzat să precizeze pentru cine a votat.
Youssef Mahmoud, în vârstă de 33 de ani, care lucrează într-o bancă din Paris, a refuzat de asemenea să spună ce partid a ales, dar a adăugat că a votat împotriva opiniilor anti-imigrație ale extremei-drepte: `Doar pentru că ești imigrant nu înseamnă că scoți neapărat bani din visteria statului. Dacă vor să restricționeze imigrația, să-i lase, dar să nu se plângă după aceea”.
În Chantilly, un oraș la nord de Paris, alegătorul Jean-Charles Grasset a declarat: „Suntem într-o democrație. Și dacă alegătorii aleg un partid de extremă-dreapta sau de extremă-stânga, atunci acest lucru trebuie respectat. Președintele a văzut că extremele se ridică și a decis să le dea oamenilor șansa de a se exprima”.
Frederic Wallet, un muncitor din domeniul construcțiilor, a declarat că va depune un buletin de vot gol, deoarece nu se poate identifica cu niciuna dintre opțiunile oferite.
„Succes, Franța, va fi un dezastru!”, a spus el.
Macron va urmări rezultatele la Palatul Élysée, alături de membrii guvernului Attal
Preşedintele francez Emmanuel Macron va urmări rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate în cadrul unei reuniuni la Palatul Élysée cu membri ai guvernului său, printre care premierul Gabriel Attal.
Reuniunea a fost convocată pentru ora locală 18:30 (16:30 GMT), potrivit televiziunii BFM şi cotidianului Le Figaro, cu o oră şi jumătate înainte de publicarea primelor previziuni ale institutelor de sondare privind componenţa noii Adunări Naţionale, în paralel cu începerea numărătorii oficiale de către Ministerul francez de Interne.
Macron a votat la prânz în oraşul Touquet, în a patra circumscripţie electorală din Pas-de-Calais (Nord), împreună cu soţia lui.
Şeful statului i-a salutat pe locuitori şi pe curioşii care s-au adunat acolo, dar, aşa cum se obişnuieşte în rândul liderilor politici din Franţa, nu a făcut nicio declaraţie după ce şi-a exercitat dreptul de vot, notează agențiile EFE și Agerpres.
Şi alţi politicieni francezi proeminenţi au votat deja, cum ar fi prim-ministrul Attal, fostul preşedinte socialist Francois Hollande (care candidează pentru un loc în aceste alegeri în rândurile coaliţiei de stânga Noul Front Popular), liderul partidului conservator Republicanii, Eric Ciotti, şi fostul prim-ministru macronist Elisabeth Borne.
Urnele s-au deschis la ora locală 8:00 (în Franța Metropolitană) şi vor fi deschise până la ora 18:00, deşi în marile oraşe se vor închide abia o oră sau chiar două mai târziu.
În plus faţă de cele 76 de locuri (dintr-un total de 577) deja atribuite în primul tur din 30 iunie, sunt deja cunoscute unele rezultate din teritoriile de peste mări, cum ar fi cel din Noua Caledonie, care, după conflictul din mai, a ales pentru prima dată din 1986 un candidat pro-independenţă pentru a reprezenta una dintre cele două circumscripţii ale sale.
INTERVIURILE HotNews.ro