[P] Patrimoniul cultural al romilor, promovat la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, cu sprijinul Granturilor SEE

La Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București s-a derulat un proiect ambițios, care a adus în lumină bogăția culturală a romilor, printr-o colaborare unică cu ANNO Museum din Norvegia. Împreună, cele două muzee au făcut o incursiune în timp și spațiu dedicată acestei minorități.

Desfășurat în perioada ianuarie 2022 – aprilie 2024, proiectul „ROM(a)NOR Interferences”, susținut de Granturile SEE prin programul RO-Cultura, și-a propus să contribuie la revitalizarea moștenirii culturale a romilor, prin atragerea unei noi audiențe, dornice să le asculte povestea și să le cunoască istoria.

„Am propus campanii de cercetare în satele romilor din întreaga țară. Am vizat cunoașterea istoriei locuirii și vieții romilor, dar și identificarea patrimoniului lor, care ulterior a fost transferat la Muzeul Satului în expoziția în aer liber sau în colecțiile de patrimoniu. Apoi am organizat târguri și sesiuni de dezbatere privind revitalizarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale rome”, a explicat managerul muzeului, doamna Paula Popoiu.

O gospodărie romă a fost reconstruită la București

În urma cercetărilor efectuate de specialiștii muzeului pe teren, în biblioteci și arhive și ținându-se cont de caracterul arhitecturii romilor, s-a luat decizia replicării unei case cu valoare memorială.

Aceasta a fost și realizarea cea mai importantă a proiectului: strămutarea și reconstrucția unei construcții de patrimoniu etnografic, respectiv o gospodărie romă (casă, atelier, fântână), în prestigiosul muzeu din București.

Lazăr Năftănăilă a fost un om care, într-o epocă extrem de grea, în perioada celor două Războaie Mondiale, a avut curajul extraordinar să vorbească despre drepturile romilor, din rândul cărora făcea parte. El a fost și preşedintele primei asociaţii rome moderne din România (Societatea Înfrăţirea Nerustică, 1926) şi fondatorul primului ziar al romilor (Neamul ţigănesc, 1934). 

Casa strămutată și reclădită la Muzeul Satului din București a fost construită în jurul anului 1890 de către George Năftănăilă, tatăl lui Lazăr.

Casă tradițională din comunitatea romilor reconstruită la Muzeul Satului din București

„Suntem, probabil, primul muzeu care face un lucru de genul acesta. Proiectul a presupus cercetarea etniei rome şi a câtorva obiective obligatorii de îndeplinit. Am adus casa de romi și am transferat-o în muzeu, după o cercetare de un an de zile prin satele rome din toată ţara. Am ales casa Calbor, din satul Calbor, casa lui Lazăr Năftănăilă, unul dintre liderii acestei etnii din perioada interbelică, care a luptat pentru drepturile etniei sale”, a mai declarat doamna Paula Popoiu.

Pentru a prezenta patrimoniul imaterial într-un mod inovator, adaptat secolului al XXI-lea, o aplicație web de realitate virtuală cu tehnologie de inteligenţă artificială, prin intermediul căreia s-a creat un avatar predefinit, oferă informații despre o parte din meșteșugurile romilor: prelucrarea lemnului, a fierului și a cuprului și nu numai.

Astfel, gospodăria transferată dintr-o localitate din județul Brașov, a căpătat un asistent virtual pe nume Lazăr, care se află în șura alăturată casei, șură adusă din Maramureș, aparținând lui Ioan Șimon, în anii 1950.

Asistentul virtual Lazăr conduce vizitatorii muzeului într-o experiență unică, explicată de Rareş-Ioan Dina, asistent manager al proiectului ROM(a)NOR Interferences: „Publicul va vedea în şură o expoziţie dedicată romilor, cu elemente de istorie, de cultură materială, pentru că avem şi filme păstrate în arhiva Muzeului Satului. Această expoziţie este augmentată prin personajul Lazăr, bazat pe inteligenţă artificială care reuşeşte să răspundă  la întrebări despre cultura, tradiţia romilor. Ar putea să răspundă la multe întrebări: care sunt tradiţiile romilor, muzica romilor, putem să-l întrebăm orice. Chiar dacă va răspunde greşit la început, el îşi va perfecţiona răspunsurile pentru că folosește informații culese de pe internet, are o bază de date. “

Asistentul virtual pe nume Lazăr poate fi găsit în șura alăturată casei rome

În plus, șura a fost transformată într-un spaţiu modern şi neconvenţional cu ajutorul echipamentelor IT și a tehnologiei VR. Șura găzduiește și expoziţia „Romii din România. Povestea noastră”.

Rareş-Ioan Dina, asistent manager al proiectului ROM(a)NOR Interferences a adăugat: “Aplicaţiile din realitatea virtuală se bazează pe patrimoniul imaterial al romilor, respectiv: căldărarii, fierarii şi rudarii, promovându-le meșteșugul. Cei care trec testele iniţiatice de VR, vor fi proiectaţi într-un joc al ursului unde vor avea ocazia să vadă un obicei pierdut, din cultura romă”.

Atelierul de cizmărie al lui Lazăr Năftănăilă, reconstruit în vecinătatea casei

Meșteșugurile romilor, prezentate în cadrul târgurilor și cursurilor gratuite de inițiere în meșteșuguri tradiționale

Meșteșugurile tradiționale, aflate pe cale de dispariție, au fost revitalizate printr-o viziune inedită, iar publicul a avut ocazia să le descopere în cadrul celor patru târguri, a expozițiilor și spectacolelor organizate în cadrul ROM(a)NOR.

Fierarii romi au forjat metale, olarii au modelat lutul, căldărarii au folosit cuprul pentru confecționarea obiectelor de uz casnic și a celor decorative, argintarii au creat piese delicate și bijuterii, lemnarii au transformat lemnul în opere de artă, iar muzicanții au oferit demonstrații pline de farmec și creativitate.

Interior șură unde vizitatorii pot face cunoștință cu tradițiile și meșteșugurile romilor prin intermediul aplicațiilor VR și nu numai

O componentă esențială a fost și dezvoltarea abilităților prin dezbateri, activități de training și evenimente publice. S-au organizat cursuri în domeniul industriilor creative și meșteșugurilor tradiționale, antreprenoriatului și patrimoniului cultural, pentru 140 de participanți.

Meșterii romi au fost, de asemenea, implicați ca traineri în ateliere tematice pentru elevi. Prin intermediul parteneriatelor cu școlile locale, s-au oferit oportunități de dezvoltare pentru copiii și tinerii din comunitatea romă, care au învățat să confecționeze diverse obiecte din lemn, metal sau argint.

Un alt punct important al proiectului a fost crearea impresionantei colecții de peste 800 de obiecte tradiționale ce au fost colectate sau achiziționate pentru a fi conservate și expuse în muzeu. Pentru realizarea colecției, au fost cercetate peste 80 de sate din 7 județe, plus București (Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj), fiind intervievate 87 de persoane de etnie romă, cu scopul de a identifica elemente de patrimoniu imaterial și de a aprofunda înțelegerea culturii romilor.

Câteva elemente au fost selectate de către experții care au efectuat cercetarea de teren pentru a fi promovate în cadrul proiectului, fiind realizate peste 9000 de fotografii.

Întregul complex expozițional a fost completat de panouri cu diverse fotografii istorice, colorate digital

Un demers vizionar, realizat în colaborare cu partenerii norvegieni

ROM(a)NOR Interferences s-a concentrat pe valorificarea patrimoniului cultural și a tradițiilor rome, consolidând în același timp relațiile bilaterale dintre România și Norvegia, prin activități specifice de cooperare în domeniul patrimoniului cultural.

„Ca reprezentant al părții norvegiene în cadrul proiectului ROM(a)NOR Interferences, trebuie să subliniez colaborarea foarte bună și modul excepțional în care am fost primiți aici, în România. Nu în ultimul rând, prieteniile pe care le-am legat cu mulți oameni din Muzeul Satului. La Muzeul Anno avem o responsabilitate națională de a lucra cu romii sau „călătorii”, cum îi numim în Norvegia. A fost incitant să facem următorul pas prin această colaborare cu Muzeul Satului. Suntem recunoscători că am putut lua parte la acest proiect”, a afirmat Ola Mørkhagen, reprezentantul partenerului norvegian.

Bunurile culturale mobile au fost conservate și restaurate de specialiștii Muzeului Dimitrie Gusti București, în colaborare cu partenerii norvegieni.

În plus, la târgul organizat la Anno Museum, din Norvegia, au participat meșteșugari romi din România care și-au format legături și relații de prietenie cu romii norvegieni. Desigur, la târgurile organizate în București au participat și meșteri romi din Norvegia. Au fost realizate și două expoziții temporare, în oglindă, privind populația Romani din Norvegia, respectiv romii din România.

Expoziția „Romani People. Tater. Travellers. Vandriar”, organizată de Muzeul Anno, a fost vernisată în cadrul ultimului Târg ROM(a)NOR Interferences, desfășurat la Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” în perioada 13-15 octombrie 2023. Aceasta a putut fi vizitată în sala Henri Stahl până la jumătatea lunii martie 2024.

Expoziția „Romii din România. Povestea noastră”, organizată de Muzeul Național al Satului la Muzeul Anno, a fost lansată pe 10 martie 2024 și este deschisă până la sfârșitul lunii septembrie.

Finanțare nerambursabilă de peste 6,7 milioane de lei

Sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014-2021, acordat prin intermediul Programului RO-Cultura, a jucat un rol vital în facilitarea acestui proiect, prin finanțarea nerambursabilă de peste 6,7 milioane de lei.

Granturile SEE și Norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu 3,3 miliarde de euro între 1994 și 2014 și 2,8 miliarde de euro  pentru perioada de finanțare 2014 – 2021.

 Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.ro și www.eeagrants.org.