De ce oamenii cred că propria societate „merge” în direcția bună/greșită? Analiză comparativă pe spații europene

Frecvent, în sondajele de opinie li se cere oamenilor părerea despre direcția bună sau greșită în care „merge”, se schimbă, propria societate.

Întrebarea este difuză. Ce înseamnă direcție, ce iau oamenii în seamă când răspund, dacă răspund. În pofida acestor imprecizii, răspunsurile, dacă le analizezi mai atent, și comparativ, trimit la  constatări foarte importante. Vom relua ideea și argumetarea ei în material.

Începem cu menționarea uneia din constatările majore. Datele de sondaj Eurobarometru indică faptul că, atunci când răspund la întrebarea menționată, subiecții tind să aibă în vedere încrederea pe care o au în anumite instituții ale societății de referință și bunăstarea lor, subiectivă sau obiectivă. Și mai exact, cei care cred că în societatea națională X lucrurile merg în direcția bună tind să creadă în anumite instituții naționale și au un nivel de bunăstare, subiectivă și obiectivă, peste medie.

Constatarea este foarte importantă pentru că, prin intermediul unei întrebări cu concepte difuze, pot fi aflate lucruri semnificative despre schimbarea capitalului de încredere instituțională și despre schimbări în bunăstarea populației. Și toate acestea le aflăm folosind evaluări ale celor intervievați.

Date și metodă

Datele pe care le folosim provin din Eurobarometrul standard 99.4 care a fost realizat în martie 2024, pe eșantioane naționale reprezentative, din țări ale Uniunii Europene. Am inclus în analiză și datele de sondaj pe Marea Britanie, deși nu mai este țară a UE, dar avea statul respectiv în 2019, înainte de pandemia COVID-19. Datele agregare din Eurobarometrul 90.1, din februarie 2019, le prezentăm, pentru comparația în timp. Pentru a nu încărca materialul cu detalii tehnice (disponibile, însă, printr-o solicitare adresată autorului), am redus datele referitoare la capitalul de încredere instituțională și pe cele care măsoară bunăstarea subiectivă și obiectivă printr-o tehnică specifică (indici construiți prin analiză factorială).

Ipoteza de bază a cercetării susține că indicele de încredere instituțională și cel de bunăstare individual-familială sunt predictori semnificativi pentru opinia referitoare la direcția în care se scimbă lucrurile în țara de rezidență. Cu cât capitalul de încredere în instituții și indicii de bunăstare personal-familială au valori mai mari, cu atât există o mai mare probabilitate ca opinia despre direcția în care „merg” lucrurile în țară să fie una pozitivă (direcție bună). Evident, prin reciprocitate, capitalul redus de încredere instituțională, la nivel individual și autoestimarea unei stări de sărăcie susțin, în mai mare măsură, probabilitatea de formulare a unui răspuns negativ asupra „direcției în care merg lucrurile”.

Schimbări în evaluările populației între 2019 și 2024

Între 2019 și 2024, ponderea netă a celor care consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în spațiile europene (Uniunea Europeană, EU, în principal) a crescut cu aproape zece puncte procentuale (tabelul A1). Schimbarea de pondere negativă cea mai mare a avut loc în Suedia. Greu de spus, în absența unei cercetări specializate pentru țara respectivă, de ce o astfel de involuție. Rezultatele analizei din tabelul A1 nu mai indică evoluții de sens diferit pe marile blocuri de vechi și noi state membre ale EU. Deși continuă să fie dominante, ponderile celor care consideră că direcția este greșită, pentru societate, se reduc considerabil în sudul Europei (Grecia, Spania, Croația, România, spre exemplu).

Care sunt, însă relațiile între opinia despre „direcția în care merg lucrurile” (1 greșită, 2 nonrăspuns, 3 bună) și factorii cheie ai analizei, respectiv încrederea instituțională si bunăstarea (subiectivă și obiectivă), ținând sub control variabile socio-demografice (educație, gen, stare civilă și mediu rezidențial rural sau urban)? Vom prezenta în continuare rezultatele acestei analize, fără a detalia analizele de regresie ordinală, calculate țară cu țară (cele 27 de țări ale EU, plus, Marea Britanie, plus, situație separată pentru fosta Republică Democrată Germană, regiune din Germania actuală care are, încă, o mulțime de particularități socio-culturate și economice).

Între capitalul de încredere instituțională și bunăstare/sărăcie

Cu o singură excepție (Republica Cipru) datele susțin ipoteza că o mai mare încredere în instituții (justiție, administrație, sistem medical, plus o opinie pozitivă asupra calității serviciilor publice) favorizează opinia care susține că în societatea de referință lucrurile „merg în direcția bună”. Avem, prin această constatare, susținerea explicită a ipotezei că, de fapt, opinia despre sensul pozitiv/negativ al schimbărilor societale derivă din credințele pe care oamenii le au în legătură cu funcționarea instituțiilor esențiale pentru asigurarea serviciilor publice (justiție, administrație, sistem medical).

La fel, este confirmată de date, ipoteza că oamenii cu grad mai ridicat de bunăstare adoptă, majoritar, opinia că lucrurile „merg” în direcția bună la nivelul societății de referință. Reciproca, este de asemenea validă: o mai mare sărăcie subiectivă și obiectivă aduce după sine opinia că în societate lucrurile ”merg” în direcția greșită. Ipoteza respectivă nu este susținută prin date la nivelul țărilor mai mici (republica Cipru, Malta, Luxemburg și Slovenia).

Pot fi analizate și relațiile în care sunt implicate variabilele socio-demografice ca predictori ai opiniei asupra căreia am centrat abordarea. Pentru a nu tehniciza analiza, ne vom referi aici, numai la rolul mediului rezidențial. Dominantă este tendința ca mediul rezidențial să nu fie asociat semnificativ cu opinia referitoare la direcția în care „merg” lucrurile în societate. Există și câteva excepți care, în alt context, ar trebui explicate. Se impun întrebările:

 De ce persoanele din rural din Belgia, Spania, și România consideră că lucrurile„merg” în direcția greșită, în respectivele societăți?

De ce tendința este inversă în Italia, Portugalia și partea estică a Germaniei?

Concluzii

Opinia despre caracterul pozitiv sau negativ al sensului shimbărilor din societatea de referință este departe de fi întâmpătoare. Credința că lucrurile „merg” în direcția greșită este specifică, în Europa, celor care nu au încredere în justiție, administrație și în sistemul medical național. Cu puține excepții, tendința este ca cei mai săraci să considere că lucrurile „merg” în direcția greșită, în societatea de care aparțin. Opinia dominantă negativă asupra sensului schimbărilor societale pare să câștige teren în Europa, în ultimii cinci ani. De ce această tendință? Creșterea nivelului de aspirații, pandemia COVID-19, războiul din Ucraina?

Indiferent de explicațiile care vor fi date, este clar că este nevoie de mai multe cercetări care să explice cine și de ce este nemulțumit de funcționarea instituțiilor națioale cheie din domeniile sănătății, administrației și justiției.