România are nevoie de centre integrate pentru tratarea traumatismelor cranio-cerebrale, după modelul centrelor pentru AVC
România are nevoie să dezvolte centre integrate pentru tratarea pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale, după modelul centrelor pentru tratamentul accidentului vascular cerebral acut, afirmă prof. dr. Dafin Mureşanu, medic neurolog, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN).
„Ar fi foarte important să dezvoltăm centrele de neuro-traumatologie într-un sistem integrat, care să permită tratamentul pacientului în timp. Și avem nevoie de centre omologate, centre recunoscute de către foruri internaționale, la care, sigur, aplicăm o grilă și niște standarde care sunt de necontestat. Cred că acesta ar fi viitorul – tratamentul integrat”, arată prof. dr. Dafin Mureșanu.
60.000 de noi cazuri de traumatisme cranio-cerebrale anual în România. Accidentele rutiere – principala cauză
În fiecare an, în România se înregistrează peste 60.000 de cazuri noi de traumatism cranio-cerebral. Cifrele se mențin peste media europeană, de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori. Principala cauză a traumatismelor cranio-cerebrale înregistrate în țara noastră sunt accidentele rutiere. 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere în România au suferit un traumatism cranio-cerebral.
Anual, numai în Europa, peste 2,5 milioane de persoane suferă un traumatism cranio-cerebral, dintre care un milion necesită internarea în spital, iar aproximativ 70.000 dintre acești pacienți decedează. La nivel mondial, în fiecare an, aproximativ 11 milioane de oameni suferă un traumatism cranio-cerebral. În toată lumea, aproximativ 15 milioane de persoane sunt afectate anual de leziuni traumatice, dintre care peste 10 milioane suferă de un traumatism cranio-cerebral.
Accidentele rutiere reprezintă în continuare principala cauză a traumatismelor cranio-cerebrale, Organizația Mondială a Sănătății preconizând că anul viitor, aceste afecțiuni se vor putea defini ca fiind al treilea mare contribuitor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie.
Traumatismele ușoare pot fi înșelătoare. E necesar să vă prezentați la medic
Există viață după un traumatism cranio-cerebral? Răspunsul este „da”, potrivit prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN). Depinde însă foarte mult de intensitatea și de gravitatea impactului, precum și de complexitatea traumei, dar și de identificarea tuturor simptomelor, de măsura în care se reușește tratarea lor și recuperarea pacientului.
„În general, traumatismele cranio-cerebrale – în afară de faptul că sunt foarte frecvente și uneori nu le acordăm atenția cuvenită – pot fi deosebit de grave și pot duce la deces rapid sau la deficite profunde pe termen lung. Dar ele pot duce și la deficite latente, care apar, să spunem, pe neașteptate, după traumatisme aparent minore și apar în timp. În acest caz se poate observa o schimbare de comportament a individului după un traumatism cranio-cerebral, chiar și după unul ușor”, arată prof. dr. Dafin Mureșanu.
Chiar și în urma unui traumatism ușor, pacientul poate suferi leziuni ce duc la disconectări neuronale și, în final, îl împiedică să mai facă cu la fel de multă ușurință lucruri complexe sau mai multe task-uri în același timp. Sunt cazuri în care, practic, nu există o simptomatologie motorie, ci una cognitivă sau emoțională. „Dincolo de gravitatea inițială a traumatismului, traumatismele ușoare și medii, care de obicei nu alertează la început, au nevoie de un interval de timp până la apariția acestor simptome”, explică medicul.
De aceea, prezentarea la medic după un traumatism cranio-cerebral este esențială, fiind necesare atât consult neurologic, cât și psihologic, care sunt cruciale.
Pentru tratarea traumatismului cranio-cerebral e nevoie întotdeauna de echipă multidisciplinară. Centrele integrale reprezintă viitorul
Pentru tratarea unui pacient cu traumatism cranio-cerebral este nevoie întotdeauna de o echipă multidisciplinară, mai spune dr. Dafin Mureşanu. Echipa multidisiplinară înseamnă neurochirurg, neurolog, psiholog, psihiatru, dar și o echipă complexă de recuperare, inclusiv un specialist în nutriție.
„De exemplu, pentru pacientul nostru – dacă avem un pacient cu politraumă – nu avem centre integrate care să poată să gestioneze tot, toate elementele. Sigur că avem spitalele clinice integrate, dar nu întotdeauna”, arată dr. Dafin Mureşanu.
Potrivit medicului, România a făcut progrese foarte mari în ceea ce privește accidentul vascular cerebral, dar ar avea nevoie de o dezvoltare la același nivel și pentru pacienții cu traumatisme cranio-cerebrale.
Iar soluții sunt și nu neapărat mai scumpe, afirmă Dafin Mureșanu: „Cu aceiași bani poți să faci mai multe lucruri. E ca atunci când aranjez mai bine bagajele în portbagaj. E nevoie doar să te preocupi și de mai multă organizare.”
Recuperarea pacienților cu traumatism cranio-cerebral rămâne o problemă în România. Chiar dacă un certificat de handicap costă statul mai mult decât recuperarea lor
În ceea ce privește recuperarea pacienților cu traumatism cranio-cerebral rămâne, lucrurile stau în continuare „dificil” în România, admite preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN).
„Pe partea aceasta sunt probleme care trebuie rezolvate. Sunt probleme sistemice care nu pot rămâne nerezolvate. Sunt probleme în primul rând de înțelegere a factorilor acestora, factorii care contribuie la nefuncționalitatea sistemului, iar acești factori sunt din interiorul sistemului. În primul rând, cum să spune, comunitatea medicală nu este aliniată. De multe ori, există contradicții și există un ego enorm, care ne frânează și blochează, blochează o evoluție firească. Vorbim chiar în interiorul specialității de recuperare. Între specialități medicale nu mai vorbesc”, afirmă medicul Dafin Mureșanu.
„Așteptăm să se deschidă și alții și să încercăm să construim conceptul de neuro-recuperare. E necesar să înțelegm că costurile sunt mult mai mari după și, dacă nu facem acest lucru, vom rămâne cu un secol în urmă”, subliniază medicul.
El arată că o astfel de boală netratată corespunzător poate duce la dizabilități, la un certificat de handicap care, în cele din urmă, costă statul român mai mult.
„Dacă nu facem un lucru astăzi, costurile societale și economice vor fi mult mai mari din toate punctele de vedere”, încheie medicul.
Peste 300 de neurologi și neurochirurgi (cercetători științifici, cadre didactice universitare, medici primari, specialiști și rezidenți) din 21 de țări din Europa, Asia, Africa și America (Spania, Polonia, Germania, Elveția, Olanda, Slovenia, Austria, România, Turcia, Uzbekistan, Azerbaidjan, Iran, Thailanda, Vietnam, Taiwan, Filipine, Coreea de Sud, Egipt, Canada, Mexic și Argentina) au participat în luna iunie, la Viena, la cel de-al 21-lea Congres al Academiei de Neurotraumatologie Multidisciplinară. Evenimentul, conceput în format hibrid, a avut ca temă generală „Abordarea multidisciplinară în instrumentarea consecințelor pe termen lung în neurotraumatologie”.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro