Sari direct la conținut

Persoanele bogate au un risc mai mare să sufere și să moară de cancer? Ce arată o nouă cercetare

HotNews.ro
Persoanele bogate au un risc mai mare să sufere și să moară de cancer? Ce arată o nouă cercetare
© Didesign021 | Dreamstime.com

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Helsinki, Finlanda, a scos la iveală că persoanele cu un statut socioeconomic crescut au un risc genetic mai mare să dezvolte anumite tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân și de prostată. Cei cu venituri mai mici, în schimb, sunt mai predispuși la alte boli, precum diabetul și artrita. În plus, o altă cercetare, din 2019, a arătat că în țările mai dezvoltate, cancerul a devenit principala cauză de deces, depășind bolile cardiovasculare.

Dr. Fiona Hagenbeek, de la Institutul de Medicină Moleculară din Finlanda, împreună cu echipa sa, au analizat date genomice și informații medicale de la aproximativ 280.000 de persoane din Finlanda, cu vârste cuprinse între 35 și 80 de ani, pentru a evalua factorii de risc asociați cu 19 boli diferite.

Rezultatele au arătat că persoanele cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai predispuse genetic la artrită reumatoidă, cancer pulmonar, depresie, alcoolism și diabet de tip 2, în timp ce persoanele mai educate sunt expuse unui risc crescut de de cancer de sân și de prostată.

Ipoteza accesului la teste de screening

„Incidența mai mare a cancerului în rândul persoanelor cu statut socioeconomic crescut ar putea însemna că aceste persoane nu au murit din alte cauze la vârste mai fragede și au ajuns la vârste suficient de înaintate pentru a dezvolta cancer, unul din factorii majori de risc ai cancerului fiind îmbătrânirea”, a precizat dr. Hagenbeek pentru The Post.

Dr. Jiyoung Ahn — profesor și director al NYU Perlmutter Cancer Center din cadrul NYU Grossman School of Medicine — este de părere că accesul la investigații medicale reprezintă cheia acestei cercetări.

„Este bine stabilit că, dacă ai un statut socioeconomic mai crescut, probabilitatea să ai acces la teste de screening este mai mare”, a adăugat medicul, potrivit aceleiași surse.

Dr. Elisa Port, șefa secției de chirurgie mamară din cadrul Mount Sinai Health System, a fost, de asemenea, curioasă în privința practicilor de screening ale participanților. Specialistul a subliniat că în cazul cancerului de sân și al celui de prostată, cu cât sunt efectuate mai multe investigații, cu atât este mai probabil să fie descoperite mai multe cazuri.

Totuși, potrivit rezultatelor studiului, persoanele cu un statut socioeconomic crescut au un risc genetic mai mare să dezvolte cancer de sân, de prostată și alte tipuri de cancer, în comparație cu persoanele cu venituri mai mici, în cazul cărora genetica predispune la diabet, artrită, depresie, alcoolism și cancer pulmonar.

Dr. Hagenbeek a explicat că riscul genetic de îmbolnăvire depinde de context și că acesta poate varia în funcție de circumstanțele socioeconomice și de vârstă. Acest lucru înseamnă că screeningul ar putea fi personalizat luând în considerare factori precum genetica și alte caracteristici individuale, îmbunătățind astfel eficacitatea metodelor de depistare precoce a bolilor.

Factori generali de risc pentru cancer

Factorii de risc ai cancerului includ atât componente genetice, cât și de mediu. Conform Institutului Național de Cancer din SUA, printre cei mai importanți factori de risc se numără:

  • Vârsta: mecanismele de reparare celulară tind să fie mai puțin eficiente pe măsură ce o persoană îmbătrânește, de aceea incidența cancerului crește dramatic odată cu vârsta;
  • Genetica: unele mutații genetice moștenite pot crește riscul de a dezvolta cancer. De exemplu, mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 sunt asociate cu un risc crescut de cancer de sân și ovarian;
  • Fumatul: principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, fumatul contribuie și la apariția altor tipuri de cancer, cum ar fi cel oral, gât și vezică urinară;
  • Consumul de alcool: alcoolul este asociat cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cel de ficat, sân și esofag;
  • Obezitatea: excesul ponderal crește riscul de cancer colorectal, de sân (în postmenopauză), uterin, esofagian, renal și pancreatic;
  • Dieta nesănătoasă: consumul excesiv de carne roșie și procesată poate crește riscul de cancer colorectal;
  • Expunerea la radiații: radiațiile ultraviolete (UV) pot cauza cancer de piele. Radiațiile ionizante, precum cele utilizate în radioterapie, pot crește, de asemenea, riscul de cancer;
  • Sedentarismul: lispa mișcării este asociată cu un risc crescut de cancer colorectal, de sân (în postmenopauză) și uterin.

Cancerul, principala cauză de deces în țările dezvoltate

Un studiu publicat în 2019 în revista The Lancet a arătat că în țările cu venituri mari, cancerul cauzează de două ori mai multe decese decât bolile cardiovasculare. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Institutul de Cercetare a Sănătății Populației din cadrul Universității McMaster și Hamilton Health Sciences și a implicat monitorizarea a 162.534 de adulți cu vârste între 35 și 70 de ani din:

  • țări cu venituri mari: Canada, Arabia Saudită, Suedia și Emiratele Arabe Unite;
  • țări cu venituri medii: Argentina, Brazilia, Chile, China, Columbia, Iran, Malaezia, Palestina, Filipine, Polonia, Turcia și Africa de Sud;
  • țări cu venituri mici: Bangladesh, India, Pakistan, Tanzania și Zimbabwe.

Cercetătorii au demonstrat că în țările cu venituri mari, cancerul cauzează 55% din decese în rândul persoanelor de vârstă mijlocie, în timp ce bolile de inimă sunt responsabile pentru 23% dintre acestea. Acest lucru se datorează, în principal, eforturilor de a preveni și trata bolile cardiovasculare în aceste țări.

„Pe de o partea, aceasta este o veste pozitivă. Demonstrează că eforturile de a trata tensiunea arterială, colesterolul crescut și bolile cardiovasculare sunt eficiente,” a declarat, pentru Medical News Today, dr. Darryl Leong, unul dintre autorii studiului.

În țările cu venituri medii, bolile de inimă au cauzat 41% din decese, iar cancerul 30% din decese, pe când în țările cu venituri mici, 43% din decese au fost provocate de bolile cardiovasculare și 15% de cancer.

Cercetătorii sunt însă de părere că pentru a înțelege pe deplin legăturile dintre genetică, statutul socioeconomic și sănătate, sunt necesare mai multe studii care să includă populații diverse. Este important de investigat dacă aceste constatări pot fi reproduse și în cazul altor populații, inclusiv în țările cu venituri mai mici. Totodată, este important să fie incluse persoane din diverse grupuri etnice și regiuni geografice pentru a obține o perspectivă completă asupra factorilor de risc ai cancerului la nivel mondial.

INTERVIURILE HotNews.ro