Instanța supremă trebuie să decidă ce înseamnă „conducere sub influența substanțelor interzise”. Medicina Legală: Prezența în corp a substanței nu indică și că persoana se află sub influență 

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este așteptată să decidă, în 16 septembrie, cum trebuie să interpreteze judecătorii noțiunea din lege de „conducere sub influența substanțelor interzise”. Comunitatea Declic anunță că a depus la instanța supremă un document prin care arată că dacă o persoană are în corp o anumită substanță interzisă nu înseamnă neapărat că se află și sub influența acesteia, citând un punct de vedere al Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML). 

Prin documentul depus – „amicus curiae” – reprezentanții Declic „își exprimă opinia cu privire la importanța consultării medicilor legiști atunci când judecătorii interpretează noțiunea de „conducere sub influența substanțelor interzise”. Memoriul Declic susține punctul de vedere al Consiliului Superior de Medicină Legală: „Din punct de vedere medical, o persoană se află sub influența unei substanțe atunci când, ca urmare a consumului unei substanțe, capacitățile sale fizice sau psihice sunt afectate, cu reducerea abilităților sale de a gândi și reacționa normal, cu prudența și diligența necesare”.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți va decide, în 16 septembrie, ce înseamnă starea de influență, după solicitarea Curții de Apel Brașov de a lămuri acest aspect. Decizia va fi una definitivă și obligatorie pentru toate instanțele din România.

Consiliul Superior de Medicină Legală: Nu înseamnă că dacă o persoană are în corp o substanță interzisă se și află sub influența acesteia

În documentul depus la ICCJ, comunitatea Declic susține punctul de vedere al Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML), în care se arată că, din punct de vedere medical, „o persoană se află sub influența unei substanțe atunci când, ca urmare a consumului unei substanțe, capacitățile sale fizice sau psihice sunt afectate, cu reducerea abilităților sale de a gândi și reacționa normal, cu prudența și diligența necesare”.

Prin urmare, punctează cei de Declic, „starea de influență nu este dată de simpla prezență a unor reziduuri de substanță interzisă în organism. Opinia medicală a specialiștilor contrazice cerințele excesive ale Parchetului General, care vrea să trimită la închisoare oameni nevinovați”. 

Reprezentanții Declic spun că Ministerul Public a trimis la ICCJ un „punct de vedere halucinant”. 

„Ministerul Public a trimis la Înalta Curte un punct de vedere halucinant, în care cere ca „sub influență” să fie considerată orice persoană care are în sânge urme de substanțe interzise, chiar dacă nu îi e afectată capacitatea de a conduce”, conform Declic. 

„În primul rând, interpretarea textului de lege trebuie să aibă în vedere faptul că existența unor substanțe psihoactive în corpul conducătorului de vehicule poate fi rezultatul administrării unor medicamente prescrise pentru afecțiuni ușoare, sau autoadministrate, acestea neavând regim special de prescriere. De exemplu variante ale medicamentelor care conțin paracetamol și ibuprofen (Bioflu, Ibusinus) pot conține Pseudoefedrină, substanță aflată pe tabelul nr.4 la anexa legii nr.143/2000 sau Codeină, substanță aflată pe tabelul nr.1 la anexa legii nr.143/2000.

De asemenea, unele suplimente alimentare cum sunt cele din cânepă sau uleiul din semințele acestei plante, conțin reziduuri de canabis, drog de risc înscris pe tabelul nr.3 la aceeași lege 143/2000. Dealtfel, aceste medicamente au dat rezultate pozitive la testele rapide efectuate de Poliția Rutieră cu consecința deschiderii unor dosare penale și a încărcării inutile a sistemului de justiție”, se arată în memoriul depus de comunitatea Declic la Înalta Curte de Casație și Justiție.

OUG-ul care îi lăsa pe șoferi fără permis, modificat după reacția societății civile 

La începutul lunii iulie, Guvernul Ciolacu a aprobat o Ordonanță de Urgență (OUG) care îi lăsa fără permis pe șoferii care refuzau testarea antidrog cu aparatele rapide Drugtest (care pot da rezultate fals pozitive). Ordonanța se aplica atât bicicliştilor, cât şi trotinetiştilor.

După reacțiile din spațiul public și după lansarea unei petiții (care a strâns până acum aproape 191.000 de semnături) în care Guvernului i se cerea anularea OUG-ului, executivul a decis modificarea Ordonanței.

„Aşa cum am anunţat, modificăm ordonanţa de urgenţă privind siguranţa rutieră. Mă refer în special la suspendarea permisului de conducere până la finalizarea testelor antidrog în laboratoarele de medicină legală. Dacă rezultatul nu vine în maximum 72 de ore, şoferii primesc carnetele înapoi”, anunța atunci Marcel Ciolacu. 

Poliția Română a anunțat care sunt medicamentele cu risc pentru șoferi

În contextul discuțiilor despre testarea antidrog, Poliția Română a anunțat că anumite medicamente pot avea efecte psihoactive şi recomandă conducătorilor auto să verifice prospectul înainte de a se urca la volan. Aceste substanţe pot da rezultate pozitive la DrugTest.

Medicii legişti au precizat că există însă „numeroase substanţe” care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive.

Astfel, există reacţii fals pozitive la:

– amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
– cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
– barbiturice: antiinflamatorii;
– opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.