Sari direct la conținut

O ingerință importantă a SRI și SIE în zona economică nu s-a discutat serios în spațiul public

HotNews.ro
O ingerință importantă a SRI și SIE în zona economică nu s-a discutat serios în spațiul public
Serviciul Român de Informații - FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Un fermier dorește să-și extindă ferma? Un transportator își mărește flota de mașini? Dacă investițiile sunt peste 2 milioane de euro, toți aceștia merg la Comisia pentru examinarea investiților străine directe, ce are ca invitați permanenți reprezentanți ai SIE și ai SRI.

Încercarea de a imixtiona în economic a fost gândită de către serviciile noastre secrete după principiul că dacă vrei să fierbi broasca încălzești ușor apa. O încălzire treptată va fi mai greu observată.

Asta spune Vlad Druță, avocat în Barourile din București și New York, șef de promoție în 2016 al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și master în drept la Harvard Law School, în 2020.

El scrie, într-un articol din Contributors, despre cum o lege europeană utilă a fost transformată în România în altceva.

”Pakistanizarea” României

“Ultimii ani au adus în spațiul public tot mai multe acuzații despre un proces de “pakistanizare” a României. Recenta punere sub urmărire penală a fostului adjunct al SRI, Florian Coldea, pentru trafic de influență sau conținutul proiectelor de lege referitoare la serviciile de informații publicate acum doi ani nu au făcut decât să le întrețină. Cu toate acestea, legislativ, nu au intervenit schimbări fundamentale în acest sens. Până la apariția noilor reguli cu privire la examinarea investițiilor (străine) directe”, scrie Vlad Druță. 

”Inofensive în aparență, aceste reguli obligă, orice investitor, inclusiv un cetățean român, să ofere informații detaliate autorităților și să obțină aprobarea acestora pentru investiții de peste 2 milioane de euro”, explică avocatul. 

Totul a început în 2020. Atunci au intrat în vigoare, la nivel european, primele reguli extinse cu privire la examinarea investițiilor efectuate în Uniune de către investitori din afara acesteia. Vizați sunt, desigur, investitorii ruși, dar mai ales chinezi, în contextul răcirii relațiilor cu Rusia și China. 

În 2022, România a creat și ea cadrul național pentru implementarea acestor reguli. Apare Comisia.  Ea are scopul de a verifica investițiile cetățenilor non-UE în România. 

”Printr-o tehnică legislativă defectuoasă, investițiile cetățenilor UE rămân neacoperite însă, deși CSAT-ul avea competențe în acest sens anterior (mult mai restrânse)”, scrie Vlad Druță.

În urma unor modificări, ultima din luna iulie a lui 2024, regulile sunt extinse și investițiilor cetățenilor europeni. Românii, cetățeni europeni fiind, ajung să fie și ei vizați de aceste reguli.

”Surprinde, cu siguranță, că o ingerință atât de importantă a aparatului de securitate al statului în zona economică nu a făcut obiectul niciunei dezbateri serioase în spațiul public. Caracterul gradual al modificărilor explică parțial această lipsă. De exemplu, impactul asupra investițiilor cetățenilor UE, adică și al celor români, a devenit cu adevărat serios abia luna trecută. Aceștia riscă o amendă de 10% din cifra de afaceri totală mondială din anul financiar anterior sancționării în cazul unei investiții fără a fi obținut, în prealabil, aprobarea Comisiei”, observă autorul.

Dar ce afaceri sunt vizate? Cele care ar putea aduce atingere securității naționale? Pentru că, da, spiritul european este acela de a veghea, de pildă, la achiziția unuia dintre distribuitorii de electricitate. Dar, la noi, în România, ce presupune că poate aduce atingere securității naționale? Mai exact, ce înseamnă acest lucru?

Aici intervine imprecizia celebră și, uneori, premeditată a felului în care se redactează legile la noi. Printre domeniile vizate de aprobarea Comisiei apare ”Securitatea cetățeanului și colectivităților”. Ce înseamnă, în concret, securitatea cetățeanului și colectivităților sau protecția agriculturii, se întreabă avocatul?

”În lipsa unor definiții clare, a unor instrucțiuni/Q&As de tipul celor întâlnite la nivel european, în acest moment, înseamnă ce consideră Comisia. Iar Comisia, stimulată și de taxa de notificare (10.000 EUR), are, cum era de așteptat, o abordare extensivă. O nouă fermă? Poate afecta protecția agriculturii. Un cartier rezidențial de câteva case? Poate afecta siguranța colectivităților. O nouă flotă de mașini? Poate afecta siguranța transporturilor. Welcome to Kafkaland!”, conchide avocatul Vlad Druță.

INTERVIURILE HotNews.ro