Belarus: Lukaşenko anunţă închiderea frontierei ţării cu Lituania / UE cere încetarea „instrumentalizării” inacceptabile a migranţilor

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat închiderea frontierei ţării cu Lituania pentru a opri migranţii care au trecut în această ţară membră UE să se întoarcă înapoi, relatează Agerpres citând agenția DPA. Mii de migranţi au intrat anul acesta în Lituania dinspre Belarus. UE acuză Belarusul că permite în mod deliberat migranţilor să treacă graniţa sa spre Uniunea Europeană.

„Începând de astăzi, nimeni nu va avea voie să treacă graniţa din nicio parte, nici dinspre sud, nici dinspre vest”, a declarat joi Aleksandr Lukaşenko, potrivit agenţiei de stat Belta.

Măsura vine după ce Belarus a părut să permită migranţilor, în principal din ţări devastate de război, să intre în Lituania, membră a Uniunii Europene, în ceea ce se crede că este o răzbunare pentru sancţiunile impuse Minskului de blocul comunitar.

UE acuză Belarusul că permite în mod deliberat migranţilor să treacă graniţa sa spre Uniunea Europeană, după ce Lukaşenko a ameninţat în mod deschis că va permite refugiaţilor din ţări precum Siria, Irak şi Afganistan să intre în blocul comunitar.

Serviciul diplomatic european l-a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei Belarusului la Bruxelles pentru a cere încetarea imediată a „instrumentalizării inacceptabile” a migranţilor de către Minsk, a declarat joi purtătoarea sa de cuvânt.

„Ne-am exprimat profunda îngrijorare cu privire la instrumentalizarea migranţilor. Această practică este inacceptabilă şi trebuie să înceteze imediat”, a declarat Nabila Massrali. „Le-am reamintit autorităţilor belaruse obligaţia lor internaţională de a lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a traficului de persoane”, a adăugat purtătoarea de cuvânt, citată de AFP.

Regimul din Belarus, susţinut de Rusia, este suspectat de orchestrarea acestui aflux de migranţi ca represalii la sancţiunile UE

Câteva sute de migranţi au intrat în Lituania din Belarus în ultimele săptămâni, dar, de la începutul anului, ţara baltică membră a UE şi a NATO a înregistrat peste 2.000 de noi sosiri, majoritatea din Irak, care au trecut ilegal graniţa cu Belarus. De asemenea, în acest an, până în prezent, aproximativ 3.500 de persoane au fost reţinute la trecerea frontierei de 680 de kilometri cu Belarus. Cei mai mulţi dintre ei au solicitat azil.

Lituania este unul dintre cei mai mari susţinători ai democraţiei în Belarus şi a fost mult timp un refugiu pentru personalităţi ale opoziţiei belaruse. Autorităţile lituaniene suspectează regimul belarus, susţinut de Rusia, de orchestrarea acestui aflux ca represalii la sancţiunile UE.

Agenţia de frontieră a UE Frontex a trimis personal suplimentar în Lituania în ultimele săptămâni, în încercarea de a preveni noi cazuri de trecere ilegală a frontierei.

Această dispută vine după un an de proteste în Belarus, declanşate atunci când o mare parte a societăţii a contestat victoria electorală a lui Lukaşenko.

UE a impus sancţiuni împotriva Belarusului pentru încălcarea drepturilor omului ca răspuns la demonstraţiile paşnice şi pentru reprimarea violentă a societăţii civile, iar şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe ai UE din 15 iulie că UE pregăteşte „sancţiuni economice mai puternice” pentru a opri trecerea ilegală a migranţilor din Belarus. Aceste măsuri ar putea fi discutate şi adoptate în cadrul reuniunii miniştrilor din 21 septembrie.

La sfârşitul lunii mai, diplomaţia europeană îl convocase pe ambasadorul Republicii Belarus pe lângă Uniunea Europeană Aleksandr Mikhnevich pentru a exprima condamnarea de către instituţiile europene şi statele membre a deturnării „inadmisibile” a unui zbor comercial operat de Ryanair între Atena şi Vilnius pentru arestarea unui opozant belarus. De atunci, ambasadorul s-a retras, iar însărcinatul cu afaceri a fost convocat miercuri.

La sfârşitul lunii iunie, europenii au impus sancţiuni economice şi individuale pentru a pedepsi autorităţile belaruse pentru această acţiune. UE a vizat sectoarele cheie ale potasei, petrolului şi tutunului.

Lista neagră a UE pentru această ţară include 166 de persoane, între care preşedintele Aleksandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi, cărora li s-a interzis intrarea în UE, precum şi 15 entităţi legate de regim, ale căror active în statele membre au fost îngheţate.