„Ca părinți, am început să ne temem de plictiseala copiilor, să ne facem griji că nu îi stimulăm suficient!”. De ce plictiseala este de fapt bună pentru copii?

Majoritatea părinților de azi simt o presiune uriașă de a ocupa fiecare moment al copiilor lor, de a-i ajuta să scape urgent de plictiseală și de a le oferi activități pentru a le răspunde la întrebarea terifiantă „M-am plictisit. Ce să fac acum?” Cum ar trebui să abordăm subiectul și de ce plictiseala este de fapt bună, explicăm mai jos.

Zile friguroase, călătorii lungi, cozi la supermarket. Doar trei situații care îi fac pe părinți să intre în stare de alertă: cod roșu de plictiseală pentru copii, cod roșu de epuizare pentru părinți. „De fapt, departe de a fi plictisitoare, situațiile amintite sunt pline de potențial creativ și ajută la construirea abilităților de viață ale micuților”, spune Sandi Mann, autoarea cărții „The Science of Boredon” și lector la Facultatea de Psihologie a Universității din Central Lancashire (UCLan).

Mann studiază plictiseala de aproximativ 20 de ani și este de părere că teama noastră față de plictiseală este mult prea mare. „Dacă aș avea un mesaj pentru părinți, ar fi acesta: nu vă fie frică de plictiseală! Lăsați-o să intre în viața voastră și a copilului vostru. Este o emoție, practic o căutare a stimulării creierului atunci când nu există stimulare. Atunci când nu ești mulțumit și cauți o activitate care să te captiveze, acea frustrare este etichetată ca plictiseală”, explică Sandi.

De ce e bună plictiseala pentru copii

O experimentăm de la începutul vieții și o simțim pe tot parcursul acesteia. Bebelușii caută în mod constant o stimulare în timp ce încearcă să înțeleagă lumea din jurul lor. Și asta este un lucru pozitiv, căci doar așa reușesc să descopere lumea în care au ajuns. Dacă învățăm să răspundem plictiselii într-un mod sănătos, din ea se va naște creativitatea. Iar acest lucru înseamnă să faci activități care aduc satisfacție de lungă durată, nu doar recompensarea imediată a creierului. Ca atunci când, pierzând vremea pe ulițele copilăriei, ajungeam în acel moment cu toți copiii când nu știam ce să facem. Și stăteam „rupând frunze la câini”, până când ne venea ideea unui joc fantastic care ne ridica de jos și ne făcea să uităm cu orele de noi. Nu simțeam că ne plictisim.

Tehnologia a creat o nouă normalitate – implicarea constantă. Odată cu ea a apărut așteptarea ca ai noștri copii (și chiar și noi, adulții) să poată trăi într-o stare de divertisment neîntrerupt și ocupație plăcută, 24/7. „Ca părinți, am început să ne temem de plictiseala copiilor, să ne facem griji că nu ne stimulăm suficient copilul. Dar dacă reușiți să le oferiți acel moment în care să simtă nevoia de stimulare, îi încurajăm să găsească modalități inspirate de a se elibera”, ne sfătuiește Sandi.

Plictiseala creează imaginația

Ce se întâmplă atunci când ne plictisim? În primul rând, începem să gândim, să ne folosim imaginația. Începem să inventăm „mâncare” pentru creierul nostru. Cu toate că avem la dispoziție nenumărate oportunități de a ne stimula creierul, aceste „fast-food-uri” pentru creier sunt extrem de dăunătoare pentru le primim de-a gata. La fel și în cazul în care noi, părinții, venim cu idei anti-plictiseală pentru copiii noștri. Lăsați-i să lâncezească, să-și pironească ochii pe pereți și să se gândească!

Plictiseala duce la creativitate

Indiferent cât de disponibile și bogate au devenit oportunitățile de a evita plictiseala, capacitatea de a se juca singur, de a crea, de a genera, de a se angaja este încă o abilitate profund importantă în dezvoltarea unei ființe umane sănătoase. Este responsabilitatea noastră, ca părinți, să construim abilitățile de imaginație și creativitate. Gândiți-vă la ele ca la niște semințe. Plictiseala este apa pentru aceste semințe. Când nu le permitem să se plictisească, încurajăm, de fapt, atrofierea și moartea, în cele din urmă, a imaginației și a capacităților creative ale copiilor noștri.

„Plictiseala copiilor duce la aventuri, la asumarea de riscuri și pune în mișcare gândirea. De asemenea, îi va ajuta în viitor – vor putea face față mai bine perioadelor de nefuncționare pe măsură ce îmbătrânesc”, adaugă Sandi.

Acceptarea plictiselii nu este bună doar pentru dezvoltarea copilului, ci și pentru voi – și nu doar pentru că vă vei face mai puține griji să găsiți lucruri interesante pe care copilul să le facă, ci pentru că ajungi să te cunoști pe tine, să găsești resurse și modalități inventive de a-ți satisface creierul. Și toate acestea vă vor ajuta să vă simțiți mai calmi și mai mulțumiți de voi.

Idei anti-plictiseală

Cel mai bun lucru când vine vorba despre plictiseală este că nu trebuie să faci prea multe. Nu vă faceți griji cu privire la activități structurate sau jucării de înaltă tehnologie și lăsați deoparte orice dispozitiv electronic. Iată alte câteva idei, dar nu uitați să vă folosiți creativitatea:

1. Joacă cu lucrurile din imediata apropiere

Obiectele de decor din casă, sticlele de plastic pregătite pentru reciclare, cutiile de carton și hainele, oalele și tigăile din bucătărie – toate sunt grozave și stimulează creativitatea celor mici. Oferă-i astfel de „jucării” și permite-i să le găsească sensul în joaca lui.

2. Priviți pe fereastră

Fereastra ta este o fereastră de oportunitate. Urmăriți ce atrage atenția copilului și puneți-i o mulțime de întrebări. Analizați detalii și intrați mai adânc în discuție, vorbind despre sentimente. Lăsați-l să inventeze povești și participați cu întrebări despre lumea lui imaginară.

3. Faceți un culcuș/cort/cazemată

Copiii învață mai repede din ceea ce văd, decât din ceea ce li se spune. Fă-ți un colț preferat în casă – o pernă moale așezată pe un pervaz lat sau într-un colț al camerei poate deveni un loc al tău pentru citit, spre exemplu, sau pentru moțăit. Încurajați-vă-vă copilul să-și construiască și el un loc al lui, folosindu-și imaginația. Faceți din construirea acestui loc o modalitate de a sta fiecare cu plictiseala lui.

4. Jocul liber

Mergeți în parc și lăsați-l să descopere singur posibilitățile de joacă oferite de acesta. Nu interveniți chiar dacă se plictisește. Lăsați-l să se joace în curtea casei, dacă aveți, punându-i doar câteva limite de siguranță.

5. Lăsați copilul să aleagă activitățile extrașcolare

Ar putea veni să spună că vrea să meargă la karate pentru că asta face prietenul lui din clasă. Ori la pictură pentru simplu motiv că îi place. Încercați să nu alegeți voi pentru copil, ci să-l lăsați pe el să decidă. Activitățile extrașcolare alese de părinți nu ar trebui să fie o continuare a învățării de care au parte la școală. Exact ca și noi, adulții, și cei mici eu nevoie să simtă că după școală fac ceva ce le place.

Se plictisesc copiii sau părinții se tem, de fapt, că micuții s-ar putea plânge că nu știu ce să facă? Adevărul este că nu mai avem încredere în capacitatea copiilor noștri de a tolera sau chiar de a supraviețui timpului fără activități și neocupat. Și greșim făcând asta. Iar tehnologie nu este soluția. În plictiseală, omul descoperă posibilitatea ca el însuși să devină o destinație demnă pentru propria lui atenție. Învățăm, în felul acesta, să ne simțim bine cu noi înșine. Și, de ce nu, să ne descoperim.

Sursa foto: Dreamstime.com