#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

Când pacienții sunt fragili, atât prin vârsta înaintată, cât și prin afectarea cardiacă importantă, e esențial ca echipa medicală să fie extrem de implicată și de profesionistă, dar să aibă la dispoziție și toate instrumentele și tehnicile pentru un tratament cât mai eficient și cât mai puțin invaziv, cu o recuperare rapidă. Dr. Nicolae Florescu, medic primar cardiolog, specializat în cardiologie intervențională, coordonatorul Centrului de cardiologie intervențională și boli cardiace structurale, în cadrul Spitalului MedLife Polisano din Sibiu, a acumulat, în cei șase ani de abordare minim invazivă a stenozei aortice, 400 de pacienți tratați, cu o rată de succes de peste 98%.

Aproximativ 20% din populația cu vârste de peste 65 de ani se confruntă cu durere în piept, senzaţia de lipsă de aer şi pierderea conştienţei, pe fondul stenozei aortice, o afecțiune care presupune îngustarea orificiului de ieşire din ventriculul stâng, de unde ia naştere aorta, cea mai mare arteră din corp. „Netratată, stenoza aortică conduce la insuficiență cardiacă și deces”, a avertizat medicul cardiolog Nicolae Florescu.

Frecvența crescută a acestei afecțiuni este o consecință directă a procesului de îmbătrânire a populației. Stenoza aortică apare deseori la vârste înaintate, incidenţa crescând după 65 de ani. Însă anumite boli pot să determine apariţia stenozei aortice la vârste medii. Există și copii care au un defect al valvei aortice din naștere, ce provoacă stenoza, dar sunt cazuri rar întâlnite. Stenoza aortică reprezintă cea mai frecventă afecțiune valvulară a inimii care necesită intervenție chirurgicală sau transcateter (TAVI) atât în Europa, cât și în America de Nord, potrivit Ghidurilor ESC/EACTS 2021 de management al bolilor cardiace valvulare.

Simptomele apar când îngustarea valvei este severă

„Stenoza aortică este o afecțiune severă, progresivă și ireversibilă a valvei aortice și a mușchiului cardiac și care reduce drastic calitatea vieții și supraviețuirea”, a explicat dr. Nicolae Florescu.

Boala poate fi uşoară, medie sau severă. Unii pacienţi cu stenoză valvulară aortică pot să nu prezinte niciun semn timp de mulţi ani. De-abia în faze înaintate ale bolii, când acumularea de calciu la nivelul valvei aortice este importantă și determină reducerea semnificativă a debitului de sânge al inimii, apar simptomele. Acestea includ: dureri toracice în timpul efortului, palpitații, respirație dificilă la eforturi obișnuite, pierderea stării de conștientă la efort (sincopă) precum și reducerea progresivă a capacității pacientului de a-și desfășura activitățile zilnice normale.

„Majoritatea pacienților cu stenoză aortică ajung la cardiolog atunci când prezintă simptome sau, și mai frecvent, cel puțin în practica noastră medicală, în stadiul de insuficiență cardiacă manifestă. Odată diagnosticată, stenoza aortică necesită urmărirea regulată a pacienților de către medicul de familie și de către cardiolog, cu evaluarea prezenței simptomelor, precum și prin ecografie cardiacă. Din momentul apariției simptomelor, speranța de viață a pacienților cu stenoză aortică severă și care nu beneficiază de înlocuire valvulară, oricare ar fi aceasta, TAVI sau chirurgie, scade cu 10% până la 25% în fiecare an, prognosticul cel mai rezervat avându-l pacienții cu insuficiență cardiacă severă”, a avertizat cardiologul intervenționist.

Peste 400 de pacienți tratați minim invaziv

Intervenţia chirurgicală se recomandă la pacienţii simptomatici cu stenoză aortică strânsă, dar și la cei fără simptome, dacă ventriculul stâng este slăbit şi s-au exclus alte cauze, precum și la cei care nu prezintă simptome în repaus, dar care devin simptomatici în timpul testului de efort.

„În general, toate cazurile de stenoză aortică severă ce prezintă simptome necesită înlocuire valvulară. De asemenea, există categorii de pacienți cu stenoză aortică strânsă și care nu prezintă simptome și care necesită înlocuire valvulară datorită riscului de deteriorare rapidă și ireversibilă a funcției cardiace. Există în prezent studii clinice în desfășurare care investighează beneficiile înlocuirii valvulare și la pacienți cu stenoză aortică moderată, dar care prezintă simptome specifice”, a precizat cardiologul.

TAVI este o procedură medicală minim invazivă care aparține cardiologiei intervenționale și nu presupune „deschiderea” pacientului pentru înlocuirea transcateter a valvei aortice. O proteză valvulară aortică biologică este montată pe un cateter (tub subțire de 5-6 mm în diametru) care se introduce „prin piele” (percutan) la nivelul arterei femurale (cel mai frecvent). Noua valvă este introdusă în interiorul valvei bolnave, care nu este îndepărtată. Similar cu introducerea unui stent într-o arteră, noua valvă este expandată în interiorul valvei bolnave și preia funcția normală de reglare a fluxului de sânge dinspre inimă spre aortă.

„După introducerea metodei în anul 2002 de către regretatul profesor Alain Cribier, TAVI s-a impus ca metodă standard de înlocuire valvulară aortică la pacienții cu stenoză aortică severă și risc crescut pentru intervenția chirurgicală clasică. Mai mult, pe plan mondial există o tendință de extindere a indicațiilor TAVI către pacienți tot mai tineri (65-70 ani), cu risc chirurgical mic sau intermediar. La majoritatea categoriilor de pacienți, TAVI s-a dovedit cel puțin egală chirurgiei clasice”, a subliniat dr.  Florescu. Medicul s-a inițiat în TAVI în Marea Britanie, apoi la primele 10-12 cazuri a beneficiat de sprijinul colegilor din Germania și Polonia, iar acum face frecvent această procedură.

„În cadrul centrului nostru am început procedurile TAVI în anul 2018. Până în prezent, peste 400 de pacienți au beneficiat de această metodă de înlocuire a valvei aortice”, a explicat cardiologul intervenționist.

Cine face parte din „echipa inimii“ pentru pacienții cardiaci

TAVI necesită o bună selecție a cazurilor, o pregătire minuțioasă a pacienților, o strategie impecabilă a procedurii în sine și o urmărire ulterioară. Dacă procedura în sine este apanajul cardiologului intervenționist, succesul este determinat de munca în ceea ce medicul numește „Heart Team” care cuprinde: cardiolog intervenționist, chirurg cardiovascular, cardiolog clinician, anestezist, specialist în imagistică medicală și alte specialități conexe specifice fiecărui caz în parte – neurolog, nefrolog, specialist de geriatrie.

„Toate cazurile de TAVI sunt speciale.” Rată de succes de peste 98%

În peste 25 de ani de cardiologie intervențională, medicul a adunat multe cazuri marcante. „Învăț ceva nou din fiecare caz, cu particularitățile și dificultățile lui. Asta te ajută să îți îmbogățești experiența, să te dezvolți tot timpul, să rămâi flexibil și creativ în soluții, dar mereu cu picioarele pe pământ”, a povestit dr. Florescu.

Persoanele care au avut nevoie de înlocuirea valvei aortice și au trecut prin mâinile cardiologului intervenționist aveau vârste cuprinse între 63 și 95 de ani, toate încadrându-se în grupa de risc chirurgical înalt sau foarte înalt.

„Toate cazurile de TAVI sunt speciale, întrucât sunt pacienți vârstnici în general (peste 75 de ani), fragili, cu insuficiență cardiacă și multe alte boli asociate. Însă în minte îmi vin cazurile «mai speciale». Este vorba despre două paciente de 80, respectiv 85 de ani, cu insuficiență cardiacă severă, extrem de firave și cu anatomie aortică complexă, abord vascular extrem de dificil, care au necesitat pregătire prealabilă prin angioplastie cu balon cu ultrasunete la nivelul calcificărilor severe pe arterele femurale și iliace, precum și implantarea de stenturi coronariene la nivelul trunchiului comun coronarian stâng concomitent cu TAVI. Au fost cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă de 3-4 zile și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă”, a povestit dr. Nicolae Florescu.

Conform datelor din literatura medicală și din experiența centrului pe care-l coordonează medicul, rata de succes a procedurii este de peste 98%.

Operații maraton: 5-6 cazuri de TAVI în două zile

Clinica MedLife Polisano Sibiu obișnuiește să organizeze „maratoane” de 5-6 cazuri de TAVI în două zile consecutive. „Cea mai mare provocare este de a te păstra proaspăt fizic și mental pe toată durata unei zile lungi și grele de muncă”, a spus medicul care a participat recent la un maraton de două zile de înlocuire transcateter de valvă aortică. A tratat cinci cazuri, toate extrem de dificile, ale unor pacienți vârstnici care sufereau de stenoză aortică și care acum sunt bine, au avut o evoluție necomplicată.

„Majoritatea revin la control la una-șase-12 luni după TAVI la noi, alții nefiind din proximitate sunt urmăriți de cardiologul curant”, a subliniat cardiologul. Creșterea „apetitului” pacienților pentru proceduri terapeutice minim invazive precum și progresul tehnologiei medicale vor duce la răspândirea și rafinarea metodelor și tehnicilor transcateter, în marea majoritate a bolilor structurale cardiace.

„Cardiologia intervențională în România crește constant, cantitativ și calitativ. Sunt mai mulți specialișți, mai multe centre, s-au diversificat enorm procedurile de cardiologie intervențională. Am convingerea că suntem pe drumul corect”, a declarat dr. Nicolae Florescu.

Stenoza aortică fiind o consecință directă a procesului de îmbătrânire, prevenția poate fi realizată prin adoptarea unui stil de viață sănătos – activitate fizică regulată, alimentație echilibrată, renunțarea la fumat, controlul medicamentos al tensiunii arteriale și al nivelului de colesterol.

Cel mai important sfat pentru o persoană cu această boală este „să nu considere că stenoza aortică este o afecțiune benignă. Să viziteze cardiologul curant pentru o evaluare clinică și ecografică la fiecare 6-12 luni sau mai repede, dacă simptomele se înrăutățesc. Și nu în ultimul rând, să fie convinsă de faptul că înlocuirea valvei aortice, chirurgical sau transcateter, este singura metodă eficientă de ameliorare a calității vieții și a supraviețuirii”, a concluzionat medicul, care își dorește cel mai mult să înțeleagă nevoile și așteptările pacientului, să îi prezinte balanța dintre riscurile și beneficiile unei metode de diagnostic și tratament. „Vreau să rămân corect și loial față de pacienți și de profesie, indiferent de situație. Să încerc să ameliorez calitatea vieții pacienților noștri cu minim de riscuri.”

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife