UE s-a convertit la antimigrație dură. „Modalitățile inovatoare” de respingere a intrărilor ilegale, în centrul atenției la Consiliul European de la Bruxelles

Comisia Europeană a propus ca UE să exploreze „modalități inovatoare” de combatere a imigrației ilegale, indiferent dacă acestea implică externalizarea procedurilor de azil către țări din afara Europei, așa cum face Italia cu Albania, facilitarea deportărilor către țări terțe sau crearea de „centre de returnare” în afara Europei, ca parte a noii legi privind deportările, scriu Reuters și Le Monde.

Migrația va domina summitul Uniunii Europene de joi, tot mai multe state membre fiind de acord cu măsuri cât mai stricte pentru blocarea intrărilor ilegale și pentru grăbirea returnării migranților care nu au primit drept de azil.

Alte subiecte de pe ordinea de zi includ reiterarea sprijinului pentru Ucraina și un apel la încetarea focului și la dezescaladarea ostilităților în Orientul Mijlociu, au declarat diplomații UE.

Însă cea mai aprinsă discuție va fi cea cu privire la modul de abordare a migranților ilegali care sosesc în UE pe uscat, din est, și pe mare din sud, majoritatea guvernelor UE considerând că fenomenul reprezintă un risc politic și de securitate care alimentează ascensiunea partidelor populiste și de extremă dreapta și influențează alegerile.

„Migrația va fi un punct major de discuție”, a subliniat președintele Consiliului European Charles Michel într-o scrisoare de invitație adresată liderilor UE.

„Ne vom concentra pe măsuri concrete de prevenire a migrației ilegale, inclusiv controlul consolidat al frontierelor noastre externe, parteneriate consolidate și politici de returnare consolidate”, a scris el.

Nici Luxemburgul nu se mai opune

Pentru a încuraja discuțiile, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a trimis liderilor statelor membre o lungă scrisoare, promițându-le o nouă legislație europeană pentru a facilita deportările, în plus față de Pactul privind migrația și azilul adoptat în primăvară, pe care unele țări, precum Spania, doresc să îl aplice din 2025.

În prezent, returnările solicitanților de azil reprezintă unul dintre punctele slabe ale sistemului european, mai puțin de 20% dintre solicitanții de azil respinși întorcându-se în țările lor de origine, scrie Le Monde.

În timp ce intrările ilegale au scăzut cu 42% în primele nouă luni ale anului 2024, cu 166.000 de treceri ale frontierei înregistrate de agenția de poliție de frontieră Frontex, Von der Leyen își propune să meargă mult mai departe.

Ea a propus ca UE să exploreze „modalități inovatoare” de combatere a imigrației ilegale, indiferent dacă acestea implică externalizarea procedurilor de azil către țări din afara Europei, așa cum face Italia cu Albania, facilitarea deportărilor către țări terțe sau crearea de „centre de returnare” în afara Europei, ca parte a noii legi privind deportările.

Ca urmare a recentelor acorduri europene privind migrația cu Tunisia, Egipt și Liban, ea a propus, de asemenea, începerea negocierilor cu Senegalul sau chiar cu Mali.

În timp ce unele state membre, precum Danemarca, Austria și Italia, au militat recent pentru ca aceste „modalități inovatoare” să fie incluse pe agenda politică europeană, Bruxelles-ul nu a luat în considerare până acum posibilitatea.

Cu toate acestea, situația politică s-a schimbat, iar mai multe bariere în calea acceptării unor astfel de idei au fost depășite. Nici Luxemburgul, care era foarte sceptic cu privire la soluțiile inovatoare, nu se mai opune, scrie Le Monde.

„Partidele populiste se folosesc de frică”

Diplomații au remarcat că, în timp ce sosirile neregulamentare sunt în scădere, percepția publică nu reflectă asta, fiind alimentată de indignarea provocată de incidente precum atacul cu cuțitul din Solingen, Germania, comis în august de un adept al Statului Islamic.

Politicienii de dreapta au folosit evenimente precum cel de la Solingen pentru a arăta că măsurile UE privind migrația reprezintă un eșec.

„Partidele populiste se folosesc de frică pentru a transforma această problemă în ceva care îi ajută, iar rezultatul este că, pentru a combate această percepție, trebuie de fapt să iei măsuri”, a declarat un diplomat UE de rang înalt citat de Reuters.

Germania, care se teme de o reacție a opiniei publice împotriva migrației ilegale înainte de alegerile din septembrie 2025, a introdus deja controale la frontierele cu toți vecinii săi, suspendând parțial libertatea de circulație a spațiului Schengen.

Franța, Danemarca, Suedia, Austria, Italia și Slovenia au introdus, de asemenea, controale la frontieră.

Apelul Poloniei

Există și puncte unde numărul migranților a crescut – unul fiind la frontiera UE cu Belarus, unde numărul intrărilor a crescut cu 192% de la an la an în perioada ianuarie-septembrie, ajungând la 13.195, iar numărul sosirilor în insulele Canare spaniole din largul coastei de vest a Africii s-a dublat, ajungând la 30.616, a precizat Frontex.

Polonia, care urmează să organizeze alegeri prezidențiale în luna mai, a anunțat că dorește să suspende temporar drepturile de azil pentru migranții care trec dinspre Belarus, țară aflată în vecinătatea Rusiei, o măsură considerată de mulți drept o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Varșovia spune că se inspiră din exemplul Finlandei, care, confruntată cu migranții împinși peste graniță din Rusia, a suspendat parțial dreptul de azil în iulie.

În luna mai, UE a convenit asupra unui nou set de norme și procese pentru gestionarea migrației, denumit Pactul privind migrația, însă punerea sa deplină în aplicare nu este prevăzută până la jumătatea anului 2026, lăsând blocul comunitar într-o perioadă de tranziție complicată.

Complicând și mai mult lucrurile, Pactul privind migrația nu are instrumente pentru a face față unor situații precum cele din Belarus sau Rusia, și nici nu rezolvă problema spinoasă a returnării migranților ale căror cereri de azil au fost respinse.

Într-un viraj față de anii precedenți, Comisia Europeană a declarat săptămâna aceasta că va propune ca migranții care nu au dreptul de a rămâne în UE să fie trimiși în „centre de returnare” în țări din afara UE, cu care blocul va încheia acorduri.