Secretarul de Stat pentru Culte: Referendumul de duminică este un moment istoric pentru Republica Moldova. Calea europeană este azi singura care duce spre dezvoltare economică
Actualul referendum punctează o răscruce națională pentru frații noștri români de dincolo de Prut. Relațiile dintre Republica Moldova și Europa o leagă pe prima mai întâi de România, care a sprijinit și sprijină, în virtutea unei solidarități absolut naturale, integrarea Republicii Moldova în spațiul geopolitic european, spune într-o discuție cu HotNews.ro secretarul de Stat pentru Culte, Ciprian-Vasile Olinici.
El conduce Secretariatul de Stat pentru Culte din iunie 2023. Cu studii în Teologie și Psihologie, a ocupat funcția director general al radioului și televiziunii TRINITAS ale Patriarhiei Române. În prezent este și lector asociat la Universitatea București, Facultatea de Teologie Ortodoxă.
Rep: Cum apreciați importanța apropiatului referendum din Republica Moldova, inclusiv din perspectiva importanței sale indirecte pentru România?
Ciprian-Vasile Olinici: Referendumul, ca instrument democratic prin excelență, este în sine foarte important, iar atunci când tema și miza care îl animă sunt esențiale pentru dezvoltarea plurală, nu doar economică, a unui stat precum Republica Moldova, importanța sa devine capitală.
Actualul referendum punctează o răscruce națională pentru frații noștri români de dincolo de Prut.
Relațiile dintre Republica Moldova și Europa o leagă pe prima mai întâi de România, care a sprijinit și sprijină, în virtutea unei solidarități absolut naturale, integrarea Republicii Moldova în spațiul geopolitic european. De ce? Pentru că, în mod evident, calea europeană este azi singura care duce spre dezvoltare economică și bunăstare reale, spre respectarea riguroasă a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor și libertăților religioase, într-un cuvânt spre democrație stabilă, care nu este perfectă și nu promite „raiul pe pământ”, dar care este singura formă de guvernământ care exclude totalitarismul și este compatibilă cu cele enumerate mai sus.
Acest referendum este un moment istoric pentru Republica Moldova. El trebuie tratat cu maximă importanță. Înțeleg, în bună cunoștință de cauză, greutatea unei decizii lucide în atmosfera tulburată de agresive manipulări. De aceea, exemplul României, invitarea cetățenilor din Republica Moldova să lectureze realitatea socială românească sunt argumente clare pentru o decizie realistă.
Rep: Care sunt temerile cele mai mari cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova?
Ciprian-Vasile Olinici: Aceste temeri sunt născute dintr-o insuficientă cunoaștere a realității politice, economice, culturale și religioase europene. Propaganda regimului politic de la Moscova a avut grijă de distorisionarea acesteia, de prezentarea ei ca opusă păstrării identității naționale, folosindu-se de binecunoscuta instrumentalizare a Bisericii Ortodoxe și de opoziția total artificială Răsărit creștin-ortodox, tradiționalist vs Occident secularizat, cristofob și materialist.
Aceste temeri, dar și altele, pot fi demontate în Moldova într-un singur fel, prin verificarea realistă a efectelor integrării europene, prin simpla descifrare a evoluției fără precedent a României după aderarea acesteia la Uniunea Europeană, în 2007. Această amplă și plurală evoluție nu a subminat cu absolut nimic identitatea românească fondată de limbă, religie, cultură, tradiții.
Dialogul cu Europa, contactele personale cu cetățenii europeni au adus și aduc un imens plus în toate domeniile esențiale ale dezvoltării României. Rădăcinile Europei, care îi include istoric pe românii de dincoace și dincolo de Prut, sunt comune cu ale României și Moldovei: latinitatea, creștinismul, cultura și civilizația rodite de el de-a lungul a două milenii.
Integrarea europeană nu înseamnă dizolvarea națională. Dimpotrivă, unitatea europeană asigură protejarea națiunilor europene din toate punctele de vedere.
Rep: Cum apreciați rolul și importanța cultelor religioase în paradigma UE?
Ciprian-Vasile Olinici: Uniunea Europeană nu trebuie și nu poate fi idealizată. Este o construcție politico-economică într-o continuă modelare, compusă din state cu istorie și identitate proprii, cu dispute istorice vindecate sau în curs de vindecare prin dialog. Dar este cea mai democratică construcție economico-politică din istorie.
Ar fi o mare eroare să ignorăm că UE a fost un proiect ai cărui părinți fondatori au subliniat apăsat rolul esențial al iudeo-creștinismului în configurarea Europei, a culturii și civilizației sale, precum și importanța decisivă a noțiunii de „persoană” înzestrată cu demnitate, drepturi, libertăți și responsabilități sociale.
În societatea pluralistă europeană, rolul cultelor religioase rămâne unul esențial inclusiv în relația cu statele real democratice.
Cultele sunt partenerele sociale cele mai serioase ale acestora în plan social, medical, cultural, nu subordonatele lor. Acest adevăr trebuie cunoscut și promovat inclusiv în Republica Moldova, întrucât există voci care îl trec deliberat sub tăcere sau îl răstălmăcesc, punând în opoziție Biserica și democrația.
Europa a respectat și respectă centralitatea vieții religioase a organismului comunitar. Nimeni nu impune pseudo-valori străine de ethos-ul religios al unei țări care aderă la Uniunea Europeană. Vocea cultelor religioase este o voce care nu se stinge prin integrare politico-economică în marele cor democratic european. Ea rămâne o voce distinctă care se face auzită și ascultată în dialogul civilizat între stat și cultele religioase. România este un clar exemplu în acest sens.
Cultele religioase din România nu doar ca nu au întâmpinat obstacole din partea UE, ci, dimpotrivă, integrarea europeană s-a dovedit a fi profund benefică pentru ele. Bisericile beneficiază de consistente fonduri europene menite restaurării celor mai importante clădiri și mănăstiri care le aparțin, fiind considerate parteneri importanți în elaborarea politicilor publice.
Uniunea Europeană nu doar că acceptă dialogul cu Bisericile, dar îl încurajează și îl poartă respectuos, în beneficiul concret al acestora și al comunității creștine din statele membre. De altfel, această convingere a fost anticipată și evidențiată printr-un gest – simbol al împărtășirii valorilor comune: în data de 16 mai 2000, toate cultele religioase recunoscute din țara noastră au semnat, la Snagov, o declarație comună de susținere a aderării României la UE.
Aș mai adăuga că Uniunea Europeană nu apelează la instrumentalizarea cultelor pentru atingerea unor scopuri și obiective politice. Această paradigmă a fost și este specifică regimurilor totalitare sau celor care mimează democrația. Iar Rusia este un astfel de exemplu. Nu este greu de observat că Rusia își dorește ca Republica Moldava să fie un stat fragil, cu o economie subnutrită, permanent dependentă de Moscova. Dar doar un stat puternic are capacitatea să își apare valorile, să își definească și afirme cu fermitate identitatea.
Rep: Cum ați descrie succint beneficiile integrării europene a Republicii Moldova, nu doar din perspectiva demnitarului unui stat deja integrat în UE, ci și din aceea a cetățeanului român?
Ciprian-Vasile Olinici: Voi încerca să răspund în calitate de martor realist al transformărilor petrecute în România după 2007, transformări de care ar trebui să beneficieze și cetățenii Republicii Moldova.
Este aproape unanim recunoscut faptul că perioada cea mai bună din istoria recentă a României este cea care începe după anul 2000, mai precis după 2007.
Este perioada în care democrația românească s-a consolidat, în care România s-a dezvoltat economic într-un ritm accelerat și în care nivelul de trai a crescut semnificativ pentru o mare parte din populație. Deficiențele și disfuncțiile care încă persistă într-un stat post-comunist nu sunt provocate de integrarea în UE, ci exact de blocajele ivite din rezistența punctuală la această integrare. Democratizarea deplină și coerența economico-socială ale unei țări trecute prin comunism presupun un drum lung, dar care poate fi scurtat prin punerea accentului masiv pe educație adecvată valorilor democratice, valorilor morale stabile și necesarei cunoașteri a diferențelor dintre totalitarism și democrație. Dintre aceste valori nu poate lipsi niciodată creștinismul.
România europeană de azi este, din punct de vedere geostrategic cea mai sigură Românie de până acum, din punct de vedere economic cea mai prosperă, din punct de vedere cultural cea mai bogată, din punct de vedere religios, cea mai liberă. Nu e perfectă, desigur. Mai sunt enorm de multe de făcut. Dar e România cea mai bine orientată din toate punctele esențiale de vedere. O Românie cu cel mai favorabil context și cu un viitor pe care are deplina libertate să și-l edifice adecvat la realitate, nu împotriva ei.
Vorbim despre o Românie ca „societate deschisă”, care a lăsat în urmă întunecata „societate închisă”, totalitară. România și Republica Moldova sunt state în care credința religioasă ocupă un loc important, ceea ce, desigur, constituie un avantaj în lupta cu adversarii „societății deschise”.
De asemenea, printre marile beneficii ale aderării la Uniunea Europeană se numără și unul de maximă importanță pentru o societate în care credința religioasă joacă un rol esențial: aderarea și integrarea oferă toate garanțiile constituționale și legale pentru libera exercitare a credinței religioase, respectând în mod real fiecare tradiție religioasă.
Cunosc bine realitatea religioasă din Basarabia, mai ales că Guvernul României, prin instituția pe care o reprezint, s-a angajat să sprijine ferm istorica Mitropolie a Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române. Astăzi avem și o Lege prin care România sprijină anul cu 2 milioane de Euro eparhiile din Mitropolie. Dar pe lângă fondurile alocate prin legea menționată, România oferă sprijin salarial tuturor preoților Mitropoliei Basarabiei și contribuie la finanțarea proiectelor parohiilor. Și nu o facem contextual, doar în preajma acestor decizii istorice, ci este o politică constantă a țării noastre. Ne dorim ca Mitropolia să își recupereze demnitatea și rolul avute înainte de desființarea ei de către regimul sovietic.