„Dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”. Scrutin parlamentar existențial în Georgia, cu UE și Rusia în gând

Georgienii merg la urne sâmbătă în cadrul unor alegeri parlamentare cruciale, care ar putea decide dacă țara lor va merge pe calea aderării la Uniunea Europeană sau se va apropia de Moscova. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE, de Adrian Cochino (HotNews), în colaborare cu György Folk, de la HVG.hu.

„Alegeți pacea, nu războiul” este mesajul principal al partidului Visul Georgian, care a fost la putere în Georgia în ultimii 12 ani și speră să câștige suficiente voturi sâmbătă, pentru a forma un nou guvern.

Războiul Rusiei din Ucraina a ocupat un loc proeminent în campania electorală a partidului de guvernământ. 

Panourile publicitare care prezintă imagini cu biserici și blocuri ucrainene bombardate, sau cu autobuze și săli de clasă arse sunt puse în contrast cu imagini pașnice din Georgia. Implicația este că opoziția va atrage Georgia într-un război de tip ucrainean, în timp ce partidul aflat acum la guvernare poate garanta pacea.

Este un mesaj puternic în țara care a suferit un conflict scurt, dar devastator, cu Rusia în 2008. Aceasta este în orice caz narațiunea prezentată de Visul Georgian, partidul condus de cel mai puternic om din țară, miliardarul Bidzina Ivanișvili. 

Asta în condițiile în care în ultimii ani, gruparea lui Ivanișvili a virat spre autoritarism, punând în pericol șansa Georgiei de a adera la UE.

Discursul anti-occidental și dezinformările care ocazional seamănă cu cele vehiculate în Republica Moldova sunt la ordinea zilei pe canalele pro-guvernamentale. 

O opoziție diversă, cu un punct de vedere comun

Evident, spun politicienii de opoziție, nimeni nu își dorește un război. 

Adevărata amenințare, explică ei, este de fapt anularea democrației georgiene și deraierea de la drumul spre Uniunea Europeană, care până acum câțiva ani părea nu doar promițător, dar și foarte posibil.

Opoziția este distribuită în patru alianțe de partide, toate în mare parte liberale, conservatoare sau social-democrate, dar unite în poziția lor pro-europeană, precum și în respingerea regimului președintelui Vladimir Putin.

Recent, aceste partide de opoziție au convenit să lase deoparte divergențele din timpul alegerilor și să se unească pentru a contracara partidul de guvernare. 

În timp ce majoritatea celor 3,7 milioane de locuitori ai Georgiei susțin aderarea la UE – ba chiar în proporție de 80%, și, în mare parte, nu au încredere în Rusia, după cum arată sondajele de opinie, mesajul de pace al lui Ivanișvili rezonează cu mulți care doresc să evite cu orice preț soarta Ucrainei.

O amenințare la adresa democrației

Georgia a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în decembrie 2023, însă Uniunea Europeană a înghețat imediat procesul de aderare din cauza retoricii anti-occidentale crescute a Visului Georgian și a adoptării unei legi controversate privind „influența străină” în iunie 2024.

Legea obligă mass-media și grupurile societății civile finanțate din străinătate să se înregistreze ca „agenți” care acționează în interesul unei puteri străine. 

A fost o lege care a scos în stradă zeci de mii de tineri protestatari georgieni în primăvară.

Protestatarii au văzut în această lege o amenințare la adresa democrației țării și a viitorului său în Europa, iar criticii spun că a fost inspirată de o lege rusească utilizată pentru a zdrobi disidența.

UE, SUA și Regatul Unit au avertizat asupra direcției în care visul georgian își îndreaptă țara, vorbind despre un regres democratic și despre discursurile care ajută doar Rusia.

De partea cealaltă, Kremlinul a insistat că nu se amestecă în afacerile interne ale Georgiei, susținând că Occidentul face „încercări obraznice” de a pune presiune pe guvern.

Temerile privind anularea democrației georgiene sunt întemeiate, spun criticii. Ei au ascultat cu atenție o declarație a lui Ivanișvili, fondatorul Visului Georgian, omul acuzat că ar conduce din umbră țara. Recent, el a promis să scoată în afara legii grupările de opoziție dacă partidul său va câștiga scrutinul.

Despre interzicerea principalelor partide de opoziție a vorbit și Irakli Kobakhidze, premierul georgian, fost lider al partidului aflat la guvernare. 

Și totuși, în acest timp, Visul Georgian a asigurat că rămâne angajat pe drumul integrării euro-atlantice și urmărește în același timp o politică pragmatică față de Rusia vecină.

O strategie asemănătoare cu cea a lui Viktor Orban

Tabăra puterii a făcut tot posibilul pentru a asocia opoziția cu războiul și cu presupusele interese străine rău-voitoare. Viktor Orban a făcut același lucru în alegerile din Ungaria, cu succes.

Opoziția „încearcă să ajungă la putere prin tulburări și să împingă această țară în război și haos”, a declarat Ivanișvili susținătorilor săi la Batumi, pe 10 octombrie.

„Acest lucru trebuie să înceteze odată pentru totdeauna. Acesta este motivul pentru care Georgia are nevoie ca partidul de guvernământ să obțină o majoritate constituțională la alegerile din 26 octombrie”, a spus el.

Riscul de război a ocupat un loc proeminent în mass-media pro-guvernamentale. 

În 2008, Moscova a declanșat un război de cinci zile împotriva Georgiei și de atunci a transformat efectiv două regiuni separatiste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud, în baze militare rusești.

„Georgienii își amintesc bine rana deschisă a războiului din 2008, ceea ce îi face mult mai expuși propagandei guvernamentale care se joacă cu emoțiile și temerile lor, încercând să îi manipuleze către o poziție anti-UE”, a explicat Nino Nakashidze, director adjunct al principalului post de televiziune de opoziție Mtavari Arkhi, citat de publicația maghiară HVG.

Agenți străini și homosexuali

În tot acest timp, „agenții străini” din societatea civilă și din presa independentă au fost acuzați că fac parte dintr-o conspirație occidentală a „Partidului Războiului Global”, care are scopul de a încuraja o revoltă.

Nu a fost doar asta. Propaganda pro-guvernamentală a spus că Europa vrea să îi facă pe bărbații georgieni homosexuali – o pistă de dezinformare folosită și în Republica Moldova.

Efectele acestui discurs împotriva societății civile, a presei critice și a minorităților a fost vizibil.

Jurnaliștii din Georgia sunt în mod regulat agresați și intimidați. Zaza Abashidze, corespondentă locală a agenției franceze de presă AFP, a declarat pentru HVG că a fost nevoită să poarte spray cu piper în buzunar luni de zile după adoptarea legii „împotriva influenței străine”. 

În mai multe rânduri, a reușit cu greu să scape fără să fie bătută de grupările de extremă dreapta, care au fost instigate de guvern și au folosit violența fără consecințe.

Mai rău decât ziariștii o duc membrii comunității LGBTQ+ din țară, care au fost vizați în mod sistematic și fără consecințe de grupuri extremiste, au explicat pentru HVG organizatorii Georgian Pride. 

Aceștia au povestit, de asemenea, că biroul lor a fost devastat de un grup neidentificat de extremă dreaptă în urmă cu trei ani.

În septembrie, parlamentul Georgiei a adoptat o lege asupra „valorilor familiale şi protecţiei minorilor”, criticată de Uniunea Europeană şi de activişti drept un act normativ de restrângere a drepturilor comunităţii LGBTQ+, inspirat din legislaţia rusească.

Cine este miliardarul Ivanișvili

Virajul țării spre autoritarism, spre discursul antioccidental și spre adoptarea legilor inspirate de regimul lui Vladimir Putin are legătură cu un om: miliardarul Ivanișvili.

Ivanișvili a petrecut cea mai mare parte a anilor 1990 în Rusia, fondând companii bancare, de metalurgie și telecomunicații și îmbogățindu-se în perioada haotică ce a urmat prăbușirii Uniunii Sovietice.

Oponenții săi îl consideră un oligarh avid de putere care exercită un control periculos asupra statului. 

„A transformat Georgia într-o companie privată, al cărei proprietar este în proporție de 100%”, a declarat pentru Reuters Gia Khukhașvili, fost consilier politic al lui Ivanișvili, care l-a ajutat să lanseze Visul Georgian înainte ca relația lor să se destrame în 2014.

Giorgi Gakharia, care a fost prim-ministru al Visului Georgian în perioada 2019-21 și a demisionat după ce l-a acuzat pe Ivanișvili de interferență în chestiuni guvernamentale, a avut aceeași poziție critică.

„Consolidarea puterii este uriașă”, a declarat pentru Reuters Gakharia, care conduce acum partidul Pentru Georgia, unul dintre cele patru blocuri principale ale opoziției din Georgia.

„Nu mai există nici măcar o instituție independentă în această țară”, a declarat Gakharia, care a enumerat șefii băncii centrale a Georgiei, ai comisiei electorale, ai biroului de audit al statului și ai sistemului judiciar ca fiind toți responsabili în ultimă instanță în fața magnatului.

„Toți acești oameni sunt în legătură directă cu Ivanishvili”, a adăugat acesta.

Schimbare de macaz

De la invazia din Ucraina, în februarie 2022, Ivanișvili a abandonat alinierea Georgiei la valorile occidentale, pe care el însuși a susținut-o în calitate de prim-ministru în 2012-2013.

Giorgi Margvelașvili, președintele Georgiei în perioada 2013-18 și un coleg apropiat al lui Ivanișvili în opoziție și în primii ani la putere, a declarat că miliardarul a părut sincer pro-occidental în timp ce se afla în prima linie a politicii.

El l-a descris drept un politician strategic și calm, care a încercat să echilibreze o politică pro-UE și NATO cu necesitatea de a evita provocarea Rusiei.

Margvelașvili a observat în același timp ostilitatea din retorica antioccidentală a lui Ivanișvili din ultimii ani, o schimbare care i s-a părut ieșită din comun.

„Putem doar să speculăm ce l-a forțat pe Bidzina Ivanișvili să intre în acest tip de turbulențe politice”, a spus Margvelașvili, potrivit Reuters. „Schimbarea bruscă a retoricii cu 180 de grade nu este stilul său”, a spus el.

„Dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”

Visul Georgian se bucură încă de susținere, dar scorul său a scăzut în ultimii ani. Cel puțin teoretic, o opoziție unită de ideea integrării europene și de ostilitatea față de Rusia, ar aduna suficiente procente pentru o coaliție de guvernare. 

Miza scrutinului de sâmbătă, au asigurat liderii opoziției, este uriașă. Badri Japaridze, președintele partidului liberal de opoziție Lelo, parte a blocului Georgia Puternică, a declarat că „dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”, notează HVG.

Publicația maghiară HVG scrie că formula folosită de guvernul georgian, cu atacurile la adresa opoziției, societății civile, presei și minorităților este foarte similară cu cea adoptată de Viktor Orban de mai bine de un deceniu.

Diferența este, a subliniat Japaridze, că spre deosebire de Georgia, Ungaria rămâne la adăpostul UE și al legilor europene.

Elene Khoshtaria, lidera partidului liberal de opoziție Droa și fostă ministră a integrării euro-atlantice, a declarat de asemenea că alegerile ar trebui privite mai degrabă ca un referendum pentru a afla dacă interesele oligarhice rusești care anexează tot mai mult statul georgian vor continua să prevaleze. 

„Singura instituție independentă este cea a președintelui georgian, în mare parte formală”, a explicat Khoshtaria, citată de HVG. Orice altă instituție, a spus ea, sistemul judiciar, educația, mass-media și regulile electorale sunt la mila guvernului și a intereselor sale personale.

Liderii opoziției spun că sunt ținte ale atacurilor guvernului.

Înființat oficial pentru a investiga cazurile de corupție, biroul anticorupție nu a descoperit niciun abuz economic de când a fost înființat în urmă cu cinci ani, potrivit lui Alexander Kevkhishvili, expert principal în corupție la Transparency Georgia, citat de HVG.

Dimpotrivă, sunt în curs anchete de corupție împotriva fiecărui partid de opoziție și a liderilor acestora.

Din proprie experiență, președintele Lelo, Yaparidze, a explicat că a fost convocat de mai multe ori la biroul anticorupție pentru „interogatoriu”, iar într-unul dintre aceste interviuri i s-a spus direct că este liber să părăsească țara în speranța de a nu se mai întoarce, „oportunitate” la care el a răspuns un „nu” ferm, scrie HVG.

Ce spun sondajele

Alegerile din acest an vor fi proporționale, ceea ce înseamnă că cele 150 de locuri parlamentare vor fi distribuite în funcție de procentul de voturi obținut de fiecare partid. Un sondaj recent realizat de Edison Research pentru postul de televiziune Formula TV, orientat spre opoziție, arată că Visul Georgian va obține 34%, iar partidele de opoziție care trec pragul de 5% pentru reprezentarea în parlament ar aduna împreună 53%.

În schimb, un sondaj realizat în septembrie de Gorbi pentru canalul pro-guvernamental Imedi a acordat Visului Georgian un avans covârșitor, cu 59,5 %, preconizând că doar două coaliții de opoziție vor depăși pragul de 5%, totalizând 23,9%.

Un guvern are nevoie de 76 de voturi în Parlament – o majoritate simplă din cele 150 de locuri.

Atât Visul Georgian, cât și partidele de opoziție pro-occidentale ar avea nevoie de cel puțin 50% pentru a forma un guvern. Dar chiar dacă nu obțin 50% la urne, pot obține locuri de la partidele mai puțin populare care nu trec pragul de 5%, al căror sprijin va fi redistribuit proporțional.

Dacă nu obține o majoritate, cel mai mare partid va trebui să încerce un acord cu alte partide. Toate partidele de opoziție au exclus orice colaborare cu Visul Georgian.

Ce urmează după scrutin

Atât partidele de la putere, cât și cele din opoziție sunt atât de încrezătoare în victorie încât vor fi reticente în a accepta înfrângerea, scrie Politico.

Pentru Visul Georgian, înfrângerea ar însemna pierderea controlului asupra instituțiilor statului și posibile represalii politice. Mai mulți jurnaliști și observatori au avertizat asupra posibilității fraudării scrutinului, cu ajutorul Rusiei.

Kornely Kakachia, director al Institutului Georgian de Politică, a anticipat că protestele post-electorale sunt inevitabile. 

„Dacă oligarhul pierde, multe vor depinde de modul în care va reacționa. Probabil că vom avea nevoie de implicarea guvernelor occidentale pentru a primi garanții (de securitate și financiare)”, a spus el.

Kakachia a remarcat, de asemenea, lipsa de experiență a Georgiei în ceea ce privește guvernarea de coaliție. Rămâne de văzut care va fi modul în care opoziția unită va depăși diviziunile interne pentru a forma un guvern stabil și pentru a aborda problemele cheie, cum ar fi pregătirile pentru aderarea la UE și retragerea legilor problematice, „pentru a câștiga încrederea în interiorul și în afara țării”, a spus Kakachia.

Dacă Visul Georgian câștigă, a avertizat Kakachia, polarizarea politică se va agrava. „Ei nu vor uni niciodată societatea georgiană, iar această divizare este exact ceea ce vrea Rusia – este ca o muzică pentru urechile Kremlinului”, a spus acesta pentru Politico.

Avertismentul Consiliului European

La ultimul summit UE, din 17 octombrie, liderii UE și-au reiterat profunda îngrijorare cu privire la direcția de acțiune a Georgiei, care „contravine valorilor și principiilor pe care se întemeiază UE și pune în pericol aderarea Georgiei la UE”. 

În consecință, liderii au solicitat autorităților georgiene să adopte reforme democratice, cuprinzătoare și durabile și să se asigure că alegerile vor fi libere și corecte, în conformitate cu standardele internaționale, permițând accesul neîngrădit al observatorilor electorali internaționali și interni.

UE a anunțat de asemenea că este gata să sprijine poporul georgian pe calea sa europeană. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.