Alegeri SUA 2024. „Mulți au spus că nu vor accepta o înfrângere a lui Trump” – profesor din New York 

Alexander Cohen, profesor asistent de științe politice la Clarkson University din New York, explică, într-un interviu pentru publicul HotNews, de ce alegerile prezidențiale de astăzi găsesc America mai polarizată decât a fost vreodată în istorie. În ce scenariu am putea să ne așteptăm la violențe postelectorale?

• „Odată ce începi să ignori adevărul, odată ce încetezi să te mai gândești critic la lumea din jurul tău și încetezi să mai spui, „hei, nu sunt de acord cu tine, dar poate că ai dreptate, lasă-mă să mă gândesc la asta”, atunci ești în esență doar o marionetă a voinței altcuiva” – Alexander Cohen.

Campania electorală din SUA s-a dovedit una tensionată, cu critici dure de o parte și de cealaltă a spectrului politic, două tentative de asasinat, temeri pentru soarta democrației și atacuri xenofobe la adresa imigranților, din partea taberei lui Trump. 

În interviul acordat HotNews, profesorul american de științe politice Alexander Cohen încearcă să explice oglinda diviziunii. 

Există o mulțime de oameni în SUA care nu mai trăiesc realitatea pe care părinții lor au trăit-o, iar acest lucru a generat o mulțime de resentimente, de care actori politici precum Donald Trump s-au grăbit să profite, aruncând vina pe alții, spre exemplu pe migranți, spune Cohen.

Amenințări cu moartea pentru articole

Un lucru cert este că mișcările populiste anterioare nu au avut succesul lui Trump, iar acesta a contribuit la divizarea societății: în acest moment, America este posibil mai polarizată decât a fost vreodată în istorie, crede profesorul, care subliniază că primește amenințări cu moartea pentru articolele sale, lucru care nu se întâmpla înainte de Trump.

Îngrijorător, spune Cohen, este atacul taberei lui Trump la adresa alegerilor, așa cum îngrijorătoare este tranziția către o societate post-adevăr în care adevărul și faptele nu mai contează pentru o mare parte a oamenilor. 

„Multe dintre lucrurile pe care le-am văzut în Europa, unde democrațiile au regresat în autoritarism, au loc aici chiar acum”, avertizează profesorul, care se teme de violențe post electorale și de un refuz în acceptarea rezultatelor, în cazul unei înfrângeri a lui Trump. 

Negaționismul electoral este doar una dintre probleme. Pericolul real, acest lucru nefiind neapărat limitat la republicani, este lipsa capacității de a empatiza și de a gândi critic cu privire la evenimentele din jurul nostru, mai spune Cohen.

„Există o mulțime de oameni care nu mai trăiesc realitatea pe care părinții lor au trăit-o”

– HotNews: În primul rând, aș vrea să vă rog să explicați cum au ajuns Statele Unite la acest nivel actual de divizare?
– Alexander Cohen: Există o varietate de schimbări care au avut loc în ultimul deceniu. Parte din această schimbare, din punct de vedere demografic, are legătură cu o schimbare în structura noastră economică. 

Pe măsură ce devenim din ce în ce mai mult o economie bazată pe servicii, din ce în ce mai multe locuri de muncă sunt eliminate, vorbim despre fabrici, despre ceea ce am numi în mod tradițional clasa muncitoare. Acest lucru a făcut ca, în ultimii 20-30 de ani, foarte mulți oameni să simtă că sunt marginalizați.

Pe vremuri, în această țară, puteai ieși imediat din facultate, să intri într-o fabrică, să muncești toată viața, să ai o casă, să ai doi copii și să te retragi confortabil. Nu mai este cazul. 

Deci, există o mulțime de oameni care nu mai trăiesc realitatea pe care părinții lor au trăit-o. Iar acest lucru a generat o mulțime de resentimente. Și ceea ce se întâmplă de obicei atunci când există o mulțime de resentimente este să dai vina pe altcineva. Și aici a intrat în scenă Donald Trump acum mai bine de un deceniu.

În calitate de candidat politic, el a apărut de nicăieri. Era o vedetă TV. Și a lansat un mesaj populist în care a dat vina pe imigrație, a dat vina pe alți oameni, a dat vina pe democrați, spunând „Eu sunt salvatorul vostru”. 

Acest discurs a atras destul de mulți americani, în special din clasa muncitoare albă, care în mod tradițional sprijineau Partidul Democrat, și Donald Trump a mers mai departe cu acest mesaj, a ajuns președinte și foarte bine ar putea fi președinte din nou.

Din ce se hrănește Trump

A reușit să acumuleze atât de multă putere, parțial, în condițiile în care americanii au ales să dea vina pe altcineva pentru problemele lor. Și el se hrănește direct cu asta. Adică, este foarte ușor să inventezi statistici despre imigrație și să dai vina pe imigranți. 

Există însă, de asemenea, instituții media puternice, și anume Fox News și Newsmax și altele, care îl susțin cu toată tăria. Nu aș numi-o propagandă pentru că nu este sponsorizată de stat, dar are „personaje surogat” care sunt capabile să traducă mesajul său sub aparența jurnalismului și să facă acest lucru într-un ritm constant, astfel încât americanii să ignore toate informațiile și doar să asculte mesajul lui Donald Trump. 

Tehnologia contribuie la acest lucru. Există canalul său direct către oameni, prin platforma sa de social media, care nu exista înainte. Și asta a permis oamenilor să decidă selectiv ce mesaje vor să audă. Toate acestea pregătesc terenul pentru ca un fel de populism și un fel de temperament autoritar să fie acceptate de o mare parte din electorat. 

Mișcările populiste anterioare nu au avut succesul lui Trump

– Înainte de Trump am avut mișcarea (radicală republicană) Tea Party. Exista deja o mișcare populistă. Este Trump, politicianul, un produs al populismului pe care îl aveam deja în Statele Unite? Sau este un om care a amplificat acest val?

– Este un pic din amândouă. Și, știți, chiar putem merge înainte de asta. Rădăcinile se pot vedea în mișcarea Tea Party. Și ea a avut propriile personaje surogat și liderii săi, oameni precum Rand Paul și alți libertarieni. Dar nu a avut un succes precum mișcarea lui Trump. 

Trebuie să recunoaștem că Trump, prin modul în care își prezintă mesajele, a captat cu siguranță mulți, dacă nu majoritatea, dintre oamenii care au rezonat cu mișcarea Tea Party.

Dar ceea ce este interesant este că atunci când a urcat pe scenă, liderii, liderii politici ai acestui tip de mișcare, toți i s-au opus. În cele din urmă, toți au capitulat, iar acum sunt cam de aceeași parte.

Deci, ca să răspund la întrebare, este vorba de ambele. Trump a capitalizat de pe urma mișcării Tea Party, dar el a injectat, de asemenea, ca lider și ca persoană, propria sa atitudine și propriile convingeri și tactici care au schimbat fața politicii. 

Așadar, el este atât proactiv, cât și reactiv. Probabil că nu l-ați fi avut pe Trump dacă nu ar fi existat Tea Party, dar nu doar Tea Party este cel care l-a catapultat pe Trump către succesul său.

„În America, ori câștigi, ori pierzi”

– Ați spune că acest nivel de divizare este unic pentru Statele Unite? Vă întreb pentru că în ultimii ani se pare că, într-un fel, dezbaterile politice s-au unificat în întreaga lume. Și acum văd semne similare de divizare și în țările europene, conservatori vs. progresițti, spre exemplu. Credeți că există ceva unic pentru Statele Unite în acest nivel de divizare?
– Nu sunt un expert în politica europeană, dar când mă uit la rezultatele recente din Austria, când ne uităm la ce se întâmplă în Ungaria, nu știu dacă putem vorbi despre polarizare neapărat, dar cu siguranță văd opinii mai extreme reprezentate atât la dreapta, cât și la stânga. La fel Italia. 

Nu cred că este unic pentru Statele Unite, dar există caracteristici ale sistemului nostru bipartid care fac acest nivel de divizare mult mai acut și mult mai posibil. Și cred că există elemente ale sistemului nostru politic, spre deosebire de un sistem parlamentar, unde poți avea cinci sau șase sau șapte sau opt partide care trebuie să convină asupra coalițiilor. Aici, ori câștigi, ori pierzi.

Nu aș spune că este ceva exclusiv american, dar cred că America este cu siguranță mai polarizată decât a fost probabil vreodată în istorie, deși totuși aș fi prudent cu această afirmație. 

„Înainte de Trump, nu primeam amenințări cu moartea”

– În ianuarie 2021, am avut un protest și un asalt violent asupra Capitoliului. Întreaga lume a privit uluită momentul. În acel moment părea că ceva va trebui să se schimbe în Statele Unite, că tonul politic va trebui să fie atenuat. E greu de spus acum însă că s-au schimbat prea multe. Credeți că poporul american sau liderii politici au învățat ceva din acel eveniment?
– Nu, nu cred că liderilor politici din Statele Unite le pasă foarte mult de acel eveniment, cu siguranță nu celor de dreapta. Cred că aproape toți republicanii aflați la putere au păstrat o ambiguitate atunci când se discuta dacă momentul 6 ianuarie a fost bun sau rău. Iar cei care au spus că a fost greșit au fost înlăturați de la putere, în unele cazuri de partid, în alte cazuri de electorat, o mare parte a americanilor considerându-l un moment eroic.

Când scriu articole pentru The Conversation, știți, faptele sunt verificate, articolele sunt revizuite de colegi. Dar primesc amenințări cu moartea. Și asta e ciudat pentru mine, pentru că înainte de Trump, nimeni nu mi-a trimis vreodată e-mailuri despre munca mea.

Și în mediul în care lucrăm și trăim acum, primesc în mod regulat amenințări la adresa vieții mele și a familiei mele. Nu le iau foarte în serios. Dar există oameni care sunt foarte, foarte furioși și care vor să mă vadă pe mine și pe alții și pe toți democrații executați.

Și eu nu sunt neapărat un democrat, dar ca intelectual, ca profesor universitar, mă cam încadrez în această categorie a unuia dintre grupurile care sunt ușor criticate pentru „îndoctrinarea tinerilor”.

Dar ceea ce facem este să predăm adevărul, iar adevărul este că trebuie să te uiți la lecțiile istoriei pentru a înțelege. Dar am trecut la o societate post-adevăr în care adevărul nu mai contează pentru o mare parte a oamenilor, și acest lucru este foarte, foarte îngrijorător pentru mine și pentru oricine studiază tranzițiile către regimul autoritar. 

Multe dintre lucrurile pe care le-am văzut în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, în special în Europa, unde democrațiile au regresat în autoritarism, sau în Africa, au loc aici chiar acum. Cred că, din acest punct de vedere, lucrurile s-au înrăutățit mult de la evenimentele din 6 ianuarie.

„Toleranța pentru violența politică este foarte mare”

– Credeți că există posibilitatea unei noi runde de violențe, mai ales dacă Donald Trump pierde alegerile? Care este scenariul pe care îl anticipați?
– Este foarte greu de prezis. Iar aceste alegeri vor fi incredibil de strânse. Trump a ridicat deja contestații, contestații preventive, pentru voturile din statele cheie.

Există ceva despre care nu s-a vorbit foarte atent în ultimii doi an. În SUA, statele, nu guvernul federal, organizează alegerile. Acestea numără voturile, le certifică și le expediază Congresului. Oamenii care numără voturile, în multe cazuri, sunt „negaționiști”, care cred și acum că scrutinul din 2020 nu a fost unul legitim. 

Așa că vom vedea, dacă Trump va pierde, un sistem de contestații legale activate, unde oamenii vor refuza să certifice voturile, unde guvernatorii vor putea susține că au puterea de a trece peste decizia electoratului. Și apoi va exista o întreagă serie de contestații în cascadă.

Asta pregătește terenul pentru ca oamenii să se ridice, nu știu, nu vreau să spun cu armele în mână, dar pentru ca oamenii să fie foarte supărați. Nu știu dacă va fi un alt miting la Capitoliu și un alt marș. Nu știu dacă violența va fi mai răspândită și localizată în statele cheie, la reședințele guvernatorilor și la legislativele statelor, este atât de greu de prezis ce vor face oamenii.

Dar când ne uităm la datele privind opinia publică, toleranța pentru violența politică, în special dacă Trump pierde, este foarte mare. Și există o proporție foarte mare de americani care au spus că nu vor accepta o înfrângere a lui Trump. Ei nu cred că este posibil. Și nu știu ce efect are asta asupra țării. Adică, nimeni nu poate prezice asta, dar nu va fi bine, din păcate, pentru toată lumea.

„O eventuală înfrângere a lui Trump va crea cu siguranță o altă perioadă turbulentă în politică” 

– I-ați menționat pe „negaționiștii” alegerilor, cei care sunt responsabili cu certificarea alegerilor. Trump și campania sa au încercat să împiedice certificarea rezultatelor în 2020, dar sistemul american, instituțiile sale au rămas puternice. S-ar putea schimba în viitor? Ar putea suferi democrația americană sub presiunea acestor forțe?
– Cred că sistemul juridic rămâne puternic. Este foarte revelator faptul că niciun judecător din țară nu a susținut vreo acuzație de nereguli. 

Nimic nu a fost mai disputat decât legitimitatea alegerilor din 2020 în ultimii patru ani. Și sistemul juridic, chiar și judecătorii numiți de Trump însuși au ținut piept acestor provocări. 

În plus, Harris a acționat foarte discret discret. Există sute de avocați angajați de Partidul Democrat care așteaptă să primească acele contestații. Deci ambele părți sunt mult mai organizate în rezistența lor. 

Și ceea ce Trump nu are de data aceasta, așa cum avea data trecută, este comanda forțelor armate și comanda guvernului. Iar acest lucru îi slăbește capacitatea de a crea situații care ar putea fi favorabile. 

Pe de altă parte, este important ce se întâmplă în unele state, în special în locuri precum Arizona. Aș vrea să fiu clar, nu aș spune că negaționiștii alegerilor controlează rezultatul în toate cazurile, dar există mai mulți negaționiști ai alegerilor în consiliile locale care organizează cea mai mare parte a numărătorii. 

Deci, ce înseamnă asta pentru democrație? Cred că pericolul nu este că sistemul se prăbușește din interior. Cred că sistemul juridic a fost de fapt foarte robust și puternic. Cred că pericolul este cel al unei anumite forme de revoluție. Nu cred că se va ajunge la așa ceva, dar cred că ne uităm la violențe politice sporadice care ne vor face să punem la îndoială aspecte ale democrației noastre în cazul unei înfrângeri a lui Trump.

Cred că o înfrângere a lui Trump va crea cu siguranță o altă perioadă turbulentă în politica americană în care ne vom îndepărta din ce în ce mai mult unii de alții, ceea ce este foarte periculos. 

Refuzul adevărului

– Ce impact credeți că are această campanie de negare a rezultatelor alegerilor pe termen lung în Statele Unite?

– Pe termen lung, negaționismul electoral este un simptom al multor lucruri care se întâmplă. Și multe sunt influențate de social media și de capacitatea mass-media de a controla discursul dacă te uiți doar la un post sau citești doar unul sau două site-uri de știri. 

Nu este vorba doar de negaționismul electoral. Când ne gândim la democrație, negaționismul electoral este unul dintre cele mai importante lucruri de care trebuie să ne îngrijorăm. Dar există un refuz general în rândul publicului american, într-un mod fără precedent, de a ignora faptele, de a ignora adevărul. 

Și odată ce începi să ignori adevărul, odată ce încetezi să te mai gândești critic la lumea din jurul tău și încetezi să mai spui, „hei, nu sunt de acord cu tine, dar poate că ai dreptate, lasă-mă să mă gândesc la asta”, atunci ești în esență doar o marionetă a voinței altcuiva.

Și acesta este pericolul real, acest lucru nefiind neapărat limitat la republicani, este lipsa capacității de a empatiza și de a gândi critic cu privire la evenimentele din jurul nostru.

Negarea alegerilor este unul dintre lucruri, dar 2% din populația Statelor Unite crede că pământul este plat. Teoriile conspirației, pe care le predau în multe dintre cursurile mele, sunt din ce în ce mai răspândite. 

Unele dintre ele sunt antisemite, de exemplu, unele dintre ele și aceste lucruri au existat întotdeauna, au fost amplificate pentru că oamenii fac bani dacă dai click pe YouTube-ul lor și asta este ceea ce spun și cred că este o forță motrice majoră.

– Cum ați descrie actuala campanie electorală. A fost mai tensionată decât cea precedentă? Am avut două tentative de asasinat și am senzația că le-am și normalizat cumva. Cum o simțiți din Statele Unite?
– Oamenii acordă cam același nivel de atenție. Adică, avem un electorat remarcabil de dezangajat în raport cu alte țări unde vezi rate de participare care sunt mult mai mari.

Parțial, acest lucru este intenționat. Parțial, la nivel de stat, se fac lucruri pentru a-i împiedica pe oameni să voteze cu ușurință. 

Iar o mulțime de oameni pur și simplu se dezangajează pentru că, sincer, nu văd nicio diferență între cei doi candidați. Deci nu cred că nivelul de interes este diferit. Dar despre miza alegerilor s-a vorbit foarte mult, ambele părți spunând că este vorba despre viitorul democrației. 

Nu aș putea paria pe rezultatul alegerilor. Cu siguranță, dacă Biden ar fi încă candidatul, cred că ar fi o victorie zdrobitoare pentru Trump, acum aș specula că Trump va câștiga pe baza datelor din sondaje. Dar va fi foarte strâns până când ultimul stat își va închide urnele, cel puțin până când ultimul stat cheie își va închide urnele.

– Vedeți vreo cale de ieșire din acest conflict politic și social din Statele Unite în viitorul apropiat?
– Dacă Trump pierde, atunci va fi prea bătrân pentru a candida din nou peste patru ani. Și atunci partidul trebuie să decidă dacă vrea să rămână cu purtătorul său de stindard, un Trump și mai bătrân și acum învins de două ori. Iar dacă Trump va pierde alegerile, problemele legale cu care se confruntă îl vor ajunge din urmă. 

Nu știu ce se va întâmpla cu Partidul Republican, dacă va redeveni un partid conservator fiscal mai moderat sau dacă acum are nevoie de o anumită persoană care să-l conducă, așa cum este cazul acum. Deci și asta este greu de prezis. 

Dar vom vedea o luptă pentru putere în cadrul Partidului Republican și, probabil, moderație. 

Dacă Trump câștigă, ceea ce este foarte probabil să vedem este o consolidare a partidului și o discuție despre cine este succesorul său ales în fruntea partidului. Și ce poate face el în funcție pentru a schimba politica, pentru a schimba componența guvernului.

Statele Unite vor arăta foarte, foarte diferit. Și ar fi cu siguranță motivat politic. 

Dacă Trump pierde, există o posibilitate să există mai puțin populism și o calmare a situației.

Dar dacă câștigă vom vedea mai mult populism, asta pentru că va fi o validare a acestei strategii politice. Pentru că există mulți republicani cărora nu le place Trump, dar ei susțin politicile sale și atâta timp cât politicile sunt aplicate, lor nu le pasă neapărat de consecințele pentru democrație.

– Apropo de asta, credeți că dacă Trump va câștiga, ne-am putea aștepta la un program de genul celui descris în Proiectul 2025 al Fundației Heritage, cel din care el a negat că se va inspira? 

– Oh, da, absolut. Adică, Trump a făcut tot ce a putut pentru a se distanța, dar chiar angajații săi și oamenii cu care comunică în mod regulat l-au scris. Dezmințirea lui înseamnă foarte puțin pentru mine.

Și cred că în multe locuri din Statele Unite, există o dorință de a pune în aplicare multe dintre aceste politici și oameni care doresc ca acest lucru să fi avut deja loc. Cred că există unele lucruri acolo care sunt atât de exagerate încât nici măcar nu cred că Trump însuși ar fi capabil din punct de vedere politic să le pună în aplicare. 

Dar multe dintre ele sunt lucruri pe care le folosește deja pentru a-și mobiliza sprijinul – reducerea distribuției veniturilor, favorizarea celor bogați în detrimentul celor săraci, politicile anti-imigrație, politicile anti-avort. 

Aceste lucruri sunt foarte profetice și nu ar trebui ignorate pentru că sunt niște oameni foarte puternici care au scris asta. Fundația Heritage este extrem de importantă ca organizație conservatoare. Și, în mod cert, veți vedea porțiuni din această agendă puse în aplicare. Ar putea fi aspirațională, dar este în linie cu mare parte din gândirea de bază a republicanilor Trumpiști. 

Așa că da, asta face parte dintr-o carte de joc a unei președinții Trump.