VIDEO Explicațiile ministrului Mediului, care contestă strategia UE privind pădurile: Nu a existat un document oficial al Bruxellesului până vineri, nu au fost consultări cu ministerele

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a explicat luni cum a ajuns România să se numere printre cele 11 state membre ale Uniunii Europene care contestă strategia Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor, el spunând că până vineri nu e existat un document oficial al CE și că nu au fost făcute consultări cu ministerele. Tánczos Barna afirmă că România s-a alăturat acestui demers – inițiat de Austria, pentru că este în interesul României ca, dincolo de obligații, strategia UE să conțină și condițiile de finanțare și sprijinul de care vor beneficia statele membre, în contextul în care costul anual al bugetului de stat pentru protejarea pădurilor virgine este de circa 100 milioane de lei.

• „România are un sistem de gospodărire a pădurilor bine reglementat şi sever”. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, printre contestatarii strategiei Bruxelles-ului privind pădurile. Anunțul, făcut de presa din Ungaria
• Care este strategia Uniunii Europene privind pădurile

Ministrul Mediului a spus, într-o conferință de presă, că până vineri nu e existat un documentul oficial al Comisiei Europene legat de strategia privind gestionarea pădurilor, circulând între statele membre doar un draft.

El a spus că, în acest context, în care documentul nu era asumat de către Comisie și nu ar fi existat consultări oficiale cu ministerele de resort, Austria a inițiat un demers, la care a aderat și România, pe mai multe teme din strategie CE.

Tánczos Barna a mai spus că marți se va întâlni cu comisarul european și va discuta despre planul CE și despre tot ce înseamnă exploatare forestieră.

Principalele declarații:

• Susținem inclusiv dezbaterile privind strategia forestieră europeană. Ele trebuie să aibă loc într-un cadru organizat și statele membre să îsi exprime punctele de vedere. Europa are o strategie forestieră, se pregăteste una nouă care va avea ținte mult mai ambițioase și de aceea dialogul este extrem de esențial.
• Europa pregătește o strategie cu ținte mult mai ambitioase si de aceea dialogul este unul extrem de esential. Zilele trecute, până vineri, a circulat o varianta draft neasumata de CE a acestei noi strategii, care oficial nu a fost prezentată statelor membre, un draft care a parcurs o procedură de consultare publică cu cetățenii, dar care abia vineri s-a materializat într-un document oficial al CE.
• Înainte de asumarea publică oficială a acestei strategii și prezentarea acesteia spre informarea Parlamentului European și a Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social, documentul a fost circulat pe căi neoficiale către statele membre. Urmare a acestui fapt, Austria a inițiat o scrtisoare deschisă care a fopst sustinută atât de de Germania, cât și de Finlanda, Franța, Cehia, Estonia, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia și România.
• Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esențiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii.
• Voi avea mâine o întalnire bilaterală cu domnul comisar si voi discuta inclusiv acest aspect, cât si aspectele legate de exploatare forestieră, protectia biodiversității și infringement pe păduri din punctul de vedere al României și pentru a susține demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii UE.

• La nivelul UE, sunt 4 state membre care vor duce greul acestei monitorizări și protecții de păduri bătrâne și primare: România, Buulgaria, Finlanda și Suedia.
• Majoritatea pădurilor mai bătrâne de 100 de ani se vor concentra în câteva state membre și de aceea interesul României este ca această strategie forestieră este ca dincolo de obligații să conțină și condițiile de finanțare și sprijinul de care vor beneficia statele membre în momentul în care își asumă aceste ținte extrem de ambițioase.
• Să vă dau o comparatie: Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse financiare la nivelul UE. E o politică dezbătută din 7 în 7 ani cu obiective și ținte foarte clare și finanțare extraordinar de mare pe aceste ținte.
• Este al doilea ciclu când tema principală a acestor dezbateri este înverzirea agriculturii și pentru acest lucru se acordă fonduri UE de ordinul zecilor de miliarde de euro. Pe strategia forestieră nu avem încă nicio prevedere clară în ceea ce privește finanțarea. Tot ceea ce înseamnă protejarea parcurilor naționale naturale și parcurilor științifice, tot ce înseamnă protejarea acestor păduri virgine, toate plățile care se fac în momentul de față se plătesc din bugetul național al României. Acest cost în momentul de față este de ordinul sutelor de milioane într-o perioadă de programare. Anual se ridică undeva la 100 de milioane de lei.
• Această sumă este momentan asumată și plătită de România astfel încât aceste păduri să rămână neatinse, majoritatea neatinse complet sau, celelalate, cu intervenții foarte restrictive și protecția asigurată.
• În același timp trebuie să știm că suprafața totală care beneficiază de diverse nivele de protecție în România se ridică la peste 3 milioane de hectare. Din această suprafață, o parte, 270.000 de hectare înseamnă proprietate privată, care se plătește și se compensează pierderea de venit la nivelul proprietarilor privați, dar statul român și autoritățile locale își mai asumă un rol protector necompensat pentru diferența de până la peste 3 milioane de hectare, unde compensațiile nu se plătesc pentru că nu a fost de acord de exemplu Consiliul Concurenței și schemele de ajutor de stat care se aprobă nu au făcut posibilă compensareala nivelul autorităților locale a acestor pierderi de venit.
• Deci România are în momentul de față un rol extrem de important în privința definirea marcarea și catalogarea pădurilor virgine, are un rol extrem de important în protejarea biodiversității în peste 3 milioane de terenuri forestiere și strategia UE trebuie să aibă în vedere că statele membre fac un efort deosebit, România cu siguranță un efort ieșit din comun, în protejarea biodiversității la nivel european.
• Este punctul nostru de vedere prin care am fundamentat acea semnătură pe care am acordat-o Austriei și celorlalte state. În urma acelei scrisori, anumite aspecte au fost deja redefinite în strategia forestieră.

Întrebat de jurnaliști cum explică precizările Comisiei Europene, potrivit căreia a existat consultare publică, inclusiv „cu autoritățile competente ale statelor membre ale UE responsabile de silvicultură, cu industriile și întreprinderile din sectorul forestier”, Ministrul Tanczos Barna a negat că a existat o comunicare oficială cu ministerele de resort ale statelor membre.

• „A existat o consultare publică cu cetățenii. Statele membre care au semnat scrisoarea spun același lucru pe care îl susținem și noi, că această comunicare trebuie să existe cu statul membru în mod oficial. Comunicarea a început vineri, acum 3 zile, dată la care Comisia a trimis documentul către statele membre și forurile de conducere al UE. Până atunci nu a existat comunicare cu statele membre.”, a declarat luni ministrul Tanczos Barna.

Reamintim că presa maghiară a scris că ministrul român al Mediului, Tánczos Barna, s-ar număra, alături de oficialii din Ungaria și din alte 9 state, printre semnatarii unei scrisori în care este contestată strategia Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor, după ce a fost dat publicităţii proiectul promovat de vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Pactul verde european. Aceasta, în contextul în care România se confruntă de ani de zile cu defrișări masive de păduri. Până la acest moment, Guvernul de la București nu a făcut niciun anunț în acest sens.

UPDATE Departamentul de comunicare al ministerului Mediului susține că ”domnul ministru a acordat un singur interviu în data de 15 iulie jurnalistului târgumureșean Pataky István de la publicația din România, Krónika, corespondent din România al Magyar Nemzet. Jurnalistul, fără să specifice acest lucru în momentul interviului, a publicat răspunsurile la întrebări pentru prima dată în publicația Magyar Nemzet. Domnul Pataky a fost singurul jurnalist care s-a interesat de acest subiect, scrisoarea semnată de cei 11 miniștri ai Mediului din UE fiind publică.”

Conform cotidianului maghiar Magyar Nemzet, citat de Rador, prin vocea ministrului român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, Guvernul de la Bucureşti protestează față de strategia Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor, după ce a fost dat publicităţii proiectul promovat de vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Pactul verde european.

Obiecţii faţă de proiecul lui Frans Timmermans au fost formulate, într-o scrisoare comună, de 11 ţări membre UE, printre care Ungaria şi România.

„Atunci când este elaborată o astfel de strategie, trebuie luate în considerare jurisdicţia statelor membre, principiul subsidiarităţii şi chestiunile practice privind diversitatea pădurilor şi expoatarea sustenabilă”, a afirmat pentru cotidianul Magyar Nemzet ministrul Tánczos Barna.

Ministrul român al mediului (UDMR) a amintit că gospodărirea pădurilor este un domeniu care intră în competenţa juridică a statelor membre, astfel încât fiecare ţară membră a UE şi-a elaborat o legislaţie cadru cu privire la gospodărirea pădurilor.

„România face parte din acele ţări UE care au un sistem de gospodărire a pădurilor bine reglementat şi sever”, a susținut ministrul român al Mediului.