Care este partidul cu cei mai mulți traseiști. Harta migrației candidaților la parlamentarele din 2024

O analiză realizată de Expert Forum arată că 6.39% din candidații la alegerile parlamentare din decembrie sunt traseiști politici, iar partidele mai noi, precum SOS și AUR, au cele mai mari procente în acest sens, 11.79%, respectiv 11.11%. Partidul cel mai puțin „traseist” este UDMR.

• Expert Forum a analizat datele de la alegerile parlamentare din perioada 2016-2024 și partidele cu cele mai mari șanse de a intra în parlament: AUR, PNL, PSD, SOS, UDMR, USR.
• În această analiză, un candidat nou este acel candidat care nu a participat la alegerile parlamentare după 2016.

Potrivit Expert Forum, numărul de candidați aflați la primul scrutin parlamentar pentru partidele analizate și după 2016 este de 71%, la a doua candidatură 19.35%, iar la a treia 9.32%.

Majoritatea listelor de partid sunt constituite din candidați la primul scrutin parlamentar, însă în realitate o parte dintre candidații noi la parlamentare au mai candidat la funcții locale în trecut, preciează Expert Forum. Cel mai vizibil caz este cel al SOS România, unde a existat o migrație, iar candidații au avut experiențe trecute la locale.

Partidele cu cei mai mulți candidați noi și cele cu cei mai mulți traseiști

O defalcare a candidaturilor în funcție de parcursul electoral relevă prevalența candidaților „seniori” din partide, 22.04%, dar și a traseiștilor, 6.39%.

La nivelul listelor de partid, partidele mai noi, precum AUR, SOS sau USR, au cele mai mari procente de candidați noi, comparat cu partidele tradiționale ca PNL, PSD și UDMR. Însă, partidele noi prezintă și o variație ridicată în ceea ce privește procentul traseiștilor – AUR și SOS la 11% din liste vs USR, la 1.36%.

Când vine vorba despre candidații loiali partidului, aceștia sunt cei mai apreciați în rândul partidelor tradiționale. AUR înregistrează cel mai mic scor de retenție a candidaților din 2020, arată analiza Expert Forum.

De unde vin cei mai mulți traseiști

În medie, cei mai mulți candidați traseiști vin din partide care nu au reușit să treacă pragul la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO România. Însă, putem observa un grad relativ ridicat de traseism venind și dinspre PNL, un partid tradițional.

De exemplu, 1.61% din candidații AUR provin din PNL. La rândul său, AUR a cedat mulți candidați spre SOS, ale cărui liste sunt compuse din 2.36% foști candidați AUR.

Partidul cel mai puțin „traseist” este UDMR, de unde nimeni nu pleacă și extrem de puțini vin din alte partide.

Județele cu cei mai mulți traseiști

Din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar, 19.89% și-au schimbat circumscripția cel puțin o dată. 

Potrivit situației defalcate pe liste de partid, traseismul geografic este o practică populară la UDMR, unde 52.61% din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar și-au modificat și circumscripția cel puțin o dată.

Raportat la listele din 2020, cei mai mulți candidați din alte circumscripții se află în Vaslui, Buzău și Constanța. Invers, circumscripțiile de unde s-a plecat cel mai mult în ultimii ani sunt Ialomița, Tulcea și Argeș.

Ce procent de candidați noi și de traseiști sunt în județe

Analiza Expert Forum arată că la AUR, în Ialomița și Giurgiu, toți candidații la parlamentare sunt noi. În Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud sau Ilfov, procentul este mai mare de 90%. La extrema cealaltă se numără Covasna, Brăila și Tulcea.

Însă, o parte dintre candidații din aceste județe au candidat în trecut pentru alte poziții, din partea altor partide. La Ialomița, din cel puțin 2 persoane din 10 au mai candidat de la alte partide.

De exemplu, Radu Paroș Mihăiță a candidat în 2008 la locale ca independent, în 2016 la locale din partea PMP, în 2008 la parlamentare din partea PNL, iar în 2012 din partea PER la locale și parlamentare.

Un alt candidat, George Balea a candidat la locale în 2020 din partea PER și în 2016 la locale din partea PSRO. La Giurgiu, din 8 candidați doar unul pare a fi fost candidat la parlamentare și europarlamentare în trecut – Gheorghe Piperea.

La PSD cea mai vizibilă schimbare de candidați s-a înregistrat în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud (82%). Dimpotrivă, în Vâlcea procentul de nume noi este de 42%, iar în Covasna de 40%.

În București aproape jumătate din candidați sunt noi.

La Satu Mare, patru dintre candidați au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România și PSD. La Bihor 9 din 18 propuneri de pe lista partidului au mai candidat în trecut la alegerile locale, chiar începând cu 2008 – din nou, în mare parte din partea PSD.

La Bistrița Năsăud 6 din 11 candidați au mai candidat în trecut la poziții din administrația locală din partea PSD sau ALDE.

Potrivit Expert Forum, UDMR are cele mai multe nume noi sunt în Ilfov (toți candidații), 90% în Ialomița, 91% în Gorj. Cei mai puțini candidați noi, procentual, sunt în Hunedoara 15%, Sibiu 23%, Harghita 18% sau Sibiu 25%.

În București 63% din candidați sunt noi. În Ilfov, doi dintre candidați au mai participat la parlamentare înainte de 2016 – Kozma Andrei în 2008 și 2012 și Somodi Zoltan în 2008.

Toți candidații sunt noi pentru USR în Teleorman, Buzău și Vrancea, iar în Bistrița Năsăud și Satu Mare 91% dintre aceștia nu au mai candidat la parlamentare după 2016. Harghita e județul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidați sunt noi.

La București procentul este de 61%.

În Teleorman, ambele persoane de pe liste (USR are câte o listă cu un candidat) au mai candidat la alegerile locale din 2020 din partea USRPLUS. În Buzău cel puțin trei candidați au mai participat la alegerile locale în trecut. La Vrancea 3 din 7 candidați au mai participat la alegerile locale din partea partidului, în trecut.

Cele mai multe candidaturi noi la PNL se înregistrează la Botoșani 100%, Harghita 82%, Timiș și Buzău 79%, iar cele mai puține în Maramureș 38%, și Bacău 26%.

În București 65% din cei de pe liste nu au mai candidat la parlamentare după 2016.

La Botoșani, din 13 candidați doar 2 au mai candidat în trecut la locale din partea ALDE și PNL. Pe de altă parte, la Harghita toți cei 11 candidați au mai participat la alegerile locale în trecut din partea PNL. La Timiș, situația este la mijloc – 6 din cei 12 candidați liberali au mai candidat în trecut la funcții în administrația locală și/sau la parlamentare.

La SOS România, care nu a candidat la alegerile anterioare parlamentare, fiind înființat în 2021, există multe județe unde sunt persoane noi propuse pe liste. Exclusiv candidați noi se regăsesc în 7 județe – Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu. Cei mai puțini noi se regăsesc la Brașov (65%) și Suceava (68%).

La București procentul este 89%.

La Mehedinți 2 din 9 candidați au mai candidat la locale, din partea mai multor partide. La Caraș Severin 5 din 11 candidați au mai fost în trecut pe listele unei multitudini de partide în trecut, de la PMP, Pro România, Restart România, Partidul Social Românesc, PNGCD sau PPUSL.

Din 11 candidați unul a mai fost pe listele PRU în trecut – în rest, mai sunt și alte nume care se potrivesc cu listele de candidați, însă nu putem spune cu siguranță că sunt aceleași persoane. La Brașov, 9 din 16 persoane au mai candidat la diverse funcții din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidului Ecologist Român, Partidului România Unită, UNPR sau AUR.

Articolul de pe site-ul Expert Forum conține și hărți cu distribuția candidaților noi în funcție de circumscripție, de la un partid/județ la altul.

Foto: Cateyeperspective | Dreamstime.com